Audierea lui Ilie Bolojan, în calitate de martor la Direcția Națională Anticorupție Iași, a generat o serie de reacții în mediul online. Premierul interimar a fost chestionat vineri, 2 octombrie, în cadrul dosarului care îl vizează pe Fănel Bogoș. Evenimentul a declanșat mesaje de susținere din partea unor lideri ai PNL, care au abordat situația prin prisma presiunilor politice și a caracterului acuzațiilor formulate.
Florin Bîrț, primarul municipiului Oradea care a preluat mandatul de edil de la Ilie Bolojan, a criticat presiunile actuale. Acesta a menționat pe Facebook că există o presiune politică foarte mare pentru formarea unui nou Guvern. Totodată, primarul a declarat că există încercări de a transforma PNL într-o anexă a PSD, subliniind că aceste presiuni provin și din interiorul propriului partid.
Dan Motreanu, numit de Ilie Bolojan prim-vicepreședinte al PNL, a susținut că liderul liberal este acuzat pe nedrept. Acesta a afirmat că doar cine nu îl cunoaște pe Ilie Bolojan după aproape 20 de ani în funcții publice importante ar putea crede că acesta este implicat în trafic de influență. Motreanu a adăugat că unii oameni încearcă, cu rea-credință, să transforme suspiciunile în acuzații reale.
Oana Gheorghiu, care conduce PNL Sector 4, a descris audierea drept o „înscenare”, susținând că Ilie Bolojan a deranjat anumite privilegii și sinecuri. În același timp, Mihai Coteț, vicepreședintele Senatului, a atacat adversarii politici, referindu-se la Partidul Social Democrat ca fiind o „divizie Nordis”. Acesta a vorbit despre un „festival al ipocriziilor și manipulărilor” declanșat în urma evenimentului de la DNA Iași.
În cadrul audierii, Ilie Bolojan a fost chestionat despre o întâlnire din noiembrie 2025 cu afaceristul Fănel Bogoș. Conform declarațiilor sale, discuția a durat 15 minute și a avut loc anul trecut. În acest interval, omul de afaceri i-ar fi solicitat lui Bolojan demiterea șefului DSVSA Vaslui, Mihai Ponea, subiectul care a determinat intervenția anchetatorilor de la DNA.
Aceste evenimente politice și juridice se încadrează într-un context de intensă activitate instituțională la nivel național. În perioada actuală, deciziile privind formarea unor noi Guverne și evoluțiile din cadrul partidelor politice majore sunt monitorizate atent de către opinia publică, având un impact direct asupra stabilității administrației și a relațiilor dintre puterea legislativă și cea executivă.