Artiștii implicați în proiectul ARTOWN Now au reacționat oficial în urma criticilor aduse de PSD Ploiești privind vopsirea statuii „Domnul Goe”. Sculptura, situată în zona Gara din Sud din Ploiești, a fost recondiționată și pictată multicolor, fapt ce a declanșat o controversă politică. Autorii intervenției subliniază că lucrarea reprezintă o reinterpretare contemporană a personajului lui Caragiale și nu constituie o pângărire a unui simbol național.
Reprezentanții proiectului ARTOWN Now au explicat faptul că statuia nu este un monument istoric, ci o instalație de artă cu caracter permanent. Sculptura a fost creată în anul 2023 de Ciprian Tauciuc și Laura Șoneriu, fiind concepută ca un jurnal deschis al orașului. Această abordare presupune că lucrarea poate fi repictată anual de către un alt artist, fără a-i modifica forma originală, oferind astfel un reper vizual care se schimbă prin limbajul fiecărui creator.
Artista Corina Monea-Ocu, responsabilă cu pictarea statuii în anul 2026, a declarat că alegerea culorilor este dictată de interesul pentru spectrul cromatic, nu de motive politice. Ea a utilizat un gradient de culori pentru a aduce energie și dinamism lucrării, menționând că curcubeul este, înainte de toate, un fenomen natural. Corina Monea-Ocu a precizat că acest limbaj vizual este utilizat frecvent în practica sa artistică pentru a transforma imaginea prin nuanțe variate.
Primarul Ploieștiului, Mihai Polițeanu, a intervenit pentru a clarifica statutul juridic al obiectului de artă. Acesta a subliniat că statuia „Domnul Goe” nu aparține Primăriei și nu se află pe domeniul public, ci este amplasată pe terenul CFR. Mihai Polițeanu a menționat că intervenția face trimitere la conceptul de „Orașul lui Moș Ploaie” și la curcubeul care apare după ploaie, precizând că statuia are șapte culori, spre deosebire de cele șase culori ale steagului LGBT.
Conflictul a început după ce PSD Ploiești a acuzat proiectul de promovarea unei „agende woke” și de „mutilare ideologică” a simbolurilor culturale. Reprezentanții partidului au susținut că utilizarea culorilor asociate mișcării LGBT este o ofensă la adresa valorilor comunității locale și nu poate fi justificată sub pretextul artei urbane. Artiștii au exprimat regretul că discuția s-a mutat de la valoarea artistică către un conflict politic care nu are legătură cu intențiile lor.
Această dispută privind simbolurile vizuale și interpretarea artei urbane apare într-un context în care deciziile privind identitatea culturală sunt intens dezbătute în spațiul public. În perioada actuală, diverse instituții și partide politice din România analizează modul în care valorile tradiționale și noile mișcări sociale interacționează în mediul urban, influențând modul în care administrațiile locale gestionează spațiile comune și monumentele de interes local.