Radu Miruță, ministrul propus la Apărare, a declarat luni, în cadrul unei sesiuni la Parlament, că eventuala implicare a USR în procesul de sesizare a Curții Constituționale a României este o chestiune care va fi tranchată de conducerile partidelor USR și PNL. Această posibilitate a fost ridicată de Alexandru Muraru, deputat PNL, în contextul situației în care Nicușor Dan, președintele României, nu ar declanșa alegerile anticipate.
Radu Miruță a precizat că decizia privind acest demers juridic va fi luată de conducerile USR-PNL la momentul oportun. În prezent, oficialul susține că atenția este concentrată pe demonstrarea eficienței guvernului, descriind situația ca pe un „festival al democrației”. Ministrul propus a subliniat că echipa sa dorește să arate rezultate concrete, comparând efortul actual cu un elev care își face temele cu sârguință.
În ceea ce privește climatul politic, Radu Miruță a afirmat că cetățenii sunt epuizați de conflictul dintre partide. El a menționat că USR va obține un număr de voturi proporțional cu munca depusă în cadrul guvernului, fără a primi niciun vot în plus sau în minus. Conform oficialului, sondajele reprezintă singura metodă de a măsura voturile în ziua în care se desfășoară alegerile.
Oficialul a comentat și retorica privind alegerile anticipate, sugerând că unii politicieni nu ar fi atât de dispuși să participe la ele dacă ar fi nevoiți. Radu Miruță a observat că, dacă PSD ar avea rezultate mai bune în sondaje, ar face tot posibilul pentru a ajunge la anticipate. El a adăugat că, dacă nu se poate ajunge la un compromis politic, soluția este revenirea în fața oamenilor.
Alexandru Muraru, vicepreședintele PNL, a susținut că liberalii sunt pregătiți să depună sesizarea la CCR dacă Guvernul Mureșan este respins de Parlament și Nicușor Dan nu convoacă alegerile. Alexandru Muraru a argumentat că, atunci când Parlamentul nu mai poate oferi un Guvern, soluția democratică este întoarcerea la popor, evitând inventarea unor formule politice care durează la nesfârșit.
Discuțiile privind posibilele alegeri anticipate și sesizarea instituțiilor constituționale apar într-un moment de instabilitate politică, legat de viabilitatea guvernului. Contextul este marcat de evaluări ale performanței partidelor din coaliție și de presiunea pentru organizarea unor scrutinuri noi, în funcție de capacitatea Parlamentului de a susține o nouă execuție în fața colegilor.