Vicepremierul interimar Radu Miruță a criticat dur poziția partidului PSD în contextul procesului de formare a unui nou Executiv. Liderul USR a semnalat o contradicție majoră în modul în care social-democrații gestionează votul pentru guvernele care propun menținerea politicilor fiscale anterioare, acuzând partidul de o schimbare de atitudine nejustificată față de situațiile identice întâlnite anterior în Parlament.
Radu Miruță a subliniat că PSD a susținut anterior guvernul condus de Adrian Veștea, în ciuda faptului că acest cabinet anunțase intenția de a continua măsurile fiscale implementate de Guvernul Bolojan. Acum, vicepremierul susține că aceeași forță politică refuză să voteze propunerea lui Siegfried Mureșan, invocând exact același argument, respectiv continuitatea politicii fiscale, ceea ce indică, în viziunea sa, o lipsă de consistență.
În cadrul unei intervenții la B1 TV, reprezentantul USR a declarat că mandatul primit de Siegfried Mureșan este destinat Parlamentului și nu ar trebui returnat după doar câteva zile. Radu Miruță a menționat că testarea reală a forțelor politice are loc în camera parlamentară și că această schimbare de poziție de 180 de grade față de situația guvernului Veștea este neobișnuită pentru liderul PSD, Grindeanu.
Liderul USR a criticat, de asemenea, dorința PSD de a controla toate deciziile din România, în ciuda faptului că partidul nu a obținut o majoritate absolută. Radu Miruță a precizat că PSD a încadrat la aproximativ douăzeci și ceva la sută din voturi și a menționat că sondajele sociologice efectuate de USR și alte institute arată cifre diferite de cele folosite de social-democrați, fiind aproape la jumătate față de numărul de mandate de acum doi ani.
Conform declarațiilor sale, românii sunt saturați de practici populiste și de încercările de a prezenta realitatea în moduri diferite. Radu Miruță a susținut că pedalația pentru alegeri anticipate ar fi o consecință a faptului că PSD nu se mai simte în siguranță la nivelul numărului de voturi obținute, sugerând că forța politică încearcă să compenseze prin manevre parlamentare.
Contextul actual al stabilității guvernamentale este marcat de discuții privind necesitatea unui cabinet capabil să asigure reducerea deficitului și continuarea reformelor. Această perioadă de tranziție politică intervine într-un moment în care stabilitatea administrativă este considerată esențială pentru menținerea direcției economice stabilite anterior, în condiții de incertitudine privind numărul de mandate și capacitatea de guvernare a partidelor din Parlament.