Partidul PSD a solicitat public că Dominic Fritz să renunțe la funcția de președinte al USR și la veniturile pe care le obține de la partid. Această cerere vine la urma publicării motivării deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care a fost menținută definitiv constatarea conflictului de interese. Social-democrații susțin că decizia instanței impune o obligație morală și politică de demisie pentru fostul primar al Timișoarei.
Social-democrații au cerut deschiderea unei cercetări penale pentru abuz în serviciu împotriva prefectului de Timiș. Aceștia acuză autoritatea de încercarea de a-l scăpa pe Dominic Fritz de răspunderea legală. PSD menționează că instanța a argumentat în detaliu faptul că sancțiunea aplicabilă în acest caz este interdicția de a ocupa funcții publice pe o perioadă de 3 ani, nu doar o amendă simbolică, așa cum ar fi dispus prefectul.
PSD a criticat dur apărarea formulată de Dominic Fritz în fața instanței, susținând că acesta a încercat să minimizeze gravitatea faptei sale. Social-democrații au calificat drept „cea mai rușinoasă apărare” faptul că fostul primar a cerut instanței să treacă cu vederea fapta, argumentând că aceasta nu ar fi fost prea gravă în raport cu beneficiul obținut de sponsorul său de campanie. Partidul consideră că USR și-a compromis dreptul de a mai fi o instanță morală.
ÎCCJ a stabilit că interdicția de a ocupa funcții eligibile timp de trei ani este o consecință inerentă și previzibilă pentru orice persoană care exercită o funcție publică și acționează în condiții de conflict de interese. Judecătorii au precizat că această măsură nu îi îngrădește dreptul la muncă lui Dominic Fritz, deoarece acesta poate desfășura activități profesionale în mediul privat. PSD a adăugat că acesta ar trebui să își caute de lucru în sectorul privat.
Conflictul de interese vizează semnarea unui referat de aprobare pentru un proiect urbanistic în noiembrie 2020. Documentul a vizat indirect pe Răzvan Negrișanu, consilier local USR și creditor al lui Dominic Fritz, acesta din urmă având un împrumut de 25.000 de lei de la acesta. ÎCCJ a reținut că fostul edil a acționat în deplină cunoștință a calității de debitor, nu din eroare, asigurând prin semnătură continuitatea procedurii administrative.
Decizia finală a ÎCCJ a fost pronunțată la 18 iunie 2026, motivarea fiind publicată oficial pe data de 8 octombrie. Această hotărâre vine într-un context în care discuțiile politice privind guvernarea și responsabilitatea partidelor sunt intense, însă acest caz vizează direct validitatea etică a liderilor de partid și impactul conflictelor de interese asupra funcțiilor publice eligibile.