Partidul PSD pregătește o reformă administrativ-teritorială majoră, care vizează reorganizarea și comasarea unor unități administrative pentru a asigura sustenabilitatea acestora. Procesul de elaborare a documentului de reformă este într-o fază de „cursă contra-cronometru”, urmând să fie finalizat în luna martie. Propunerea vizează crearea unor structuri administrative capabile să gestioneze eficient resursele și să atragă fonduri, evitând fragmentarea actuală a administrației locale din România.
Europarlamentarul Dragoș Benea, care coordonează grupul de lucru pentru această reformă, a explicat că evaluarea se va baza pe o „matrice a sustenabilității”. Această matrice va utiliza un algoritm de punctare pentru a identifica unitățile care trebuie reorganizate. Cele șase criterii stabilite sunt populația și demografia, sustenabilitatea economică, capacitatea administrativă, conectivitatea, accesibilitatea la servicii de bază și calitatea serviciilor publice locale, precum apa sau gazul.
Reorganizarea propusă nu va afecta mandatele actualelor primării, care vor fi îndeplinite până în anul 2028. Dragoș Benea a subliniat că modificările trebuie efectuate cu un an înainte de alegeri pentru a pregăti unitățile pentru perioada 2028-2034. În fiecare județ se vor înființa comitete de reorganizare în jurul instituției prefectului, cu participarea reprezentanților de la Consiliul Județean, Poliție, Inspectoratul Școlar și alte instituții relevante.
Proiectul nu presupune dispariția fizică a satelor sau a localităților, ci doar modificarea statutului unor instituții. Dragoș Benea a comparat situația cu comasarea școlilor, unde unitatea de învățământ rămâne, dar se pierd anumite funcții administrative. Scopul este ca primăriile să aibă o capacitate administrativă sporită, fiind capabile să acceseze finanțări europene sau de la bugetul de stat, pe care nu le-ar putea obține în formatul actual.
Analiza grupul de lucru utilizează instrumente complexe de inteligență artificială pentru a corela volume mari de date din baze de date publice. Această metodă va ajuta la identificarea localităților care nu sunt viabile. În prezent, România dispune de peste 450 de unități cu mai puțin de 1.500 de locuitori și aproximativ 1.100 de localități cu maximum 3.000 de locuitori, ceea ce impune o revizuire a structurii actuale.
Această inițiativă vine într-un context în care structura administrativă a țării nu a mai fost modificată semnificativ din anul 1968 încoace. Reforma este considerată necesară pentru a pregăti administrația locală de noile cerințe ale cadrului financiar multianual. Eficiența acestui proces va determina modul în care unitățile teritoriale vor putea utiliza fondurile de coeziune, care se anunță că vor scădea în perioada următoare.