Partidul PSD a prezentat planul pentru o reformă administrativ-teritorială majoră, propunând utilizarea unei „matrice a sustenabilității” pentru evaluarea unităților administrativ-teritoriale. Dragoș Benea, europarlamentarul nominalizat de PSD pentru coordonarea grupului de lucru pe acest subiect, a explicat că procesul se va baza pe un algoritm de punctare. Acest mecanism va determina care unități sunt sustenabile din punct de vedere administrativ și care trebuie supuse unor procese de reorganizare sau de comasare pentru a asigura eficiența serviciilor.
Propunerea social-democrată include șase criterii specifice pentru fundamentarea deciziilor de reorganizare. Acestea vizează populația și demografia, precum și sustenabilitatea economică, măsurată prin compararea veniturilor și cheltuielilor proprii ale primăriilor și prin gradul de colectare a taxelor locale. De asemenea, se vor analiza capacitatea administrativă, incluzând investițiile și fondurile atrase, conectivitatea cu infrastructura de transport și unitățile sanitare, accesibilitatea la servicii de bază, precum școlile sau grădinițele, și calitatea serviciilor publice locale, de la alimentarea cu apă la transportul în comun.
Pentru implementarea acestui proces, în fiecare județ urmează să fie constituite comitete de reorganizare care vor funcționa în jurul instituției prefectului. Aceste comitete vor include reprezentanți ai Consiliului Județean, ai Oficiului de cadastru, ai Direcției județene de statistică, ai Inspectoratului școlar, ai Poliției și ai Direcției agricole. Rolul acestor grupuri de lucru va fi de a consulta autoritățile locale și de a transmite propunerile de reorganizare către Ministerul Dezvoltării și către MAI, vizând crearea unui document robust de reorganizare.
Dragoș Benea a subliniat că procesul va utiliza instrumente complexe de inteligență artificială pentru a corobora volume mari de date din baze de date publice. Deși reforma implică un cost politic, PSD susține că aceasta este necesară pentru a crea primării cu capacitate administrativă sporită, capabile să atragă fonduri europene. Europarlamentarul a precizat că reorganizarea nu înseamnă dispariția localităților, ci doar pierderea personalității juridice a unor instituții, comparând situația cu comasarea unităților școlare, unde elevii rămân la școală, dar dispar anumite funcții administrative.
Situația actuală a fragmentării administrative este marcată de un număr mare de localități mici. În România există peste 450 de unități administrativ-teritoriale cu mai puțin de 1.500 de locuitori și alte 1.100 de localități care au până la 3.000 de locuitori. În plus, 55% dintre orașe nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori, deși mențin o administrație locală de nivel orășenesc. Reforma este considerată urgentă în perspectiva cadrului financiar multianual 2028-2034, când se estimează o scădere a fondurilor de coeziune.
Reforma administrativ-teritorială reprezintă o temă de dezbatere constantă în politica românească, fiind necesară pentru optimizarea utilizării resurselor publice. În contextul european, eficiența administrației locale este strâns legată de capacitatea de a gestiona fondurile structurale. Deciziile privind comasarea comunelor sau a orașelor mici au impact direct asupra modului în care serviciile publice sunt livrate cetățenilor și asupra gradului de eligibilitate pentru proiectele de dezvoltare regională.