Programul de guvernare propus de coaliția formată din PNL-USR-UDMR pentru Guvernul Mureșan prezintă un set de direcții politice în care Republica Moldova este absentă. Documentul, care cuprinde douăzeci și opt de capitole și șase pagini, stabilește orientarea europeană și transatlantică a României, însă nu include obiective specifice pentru relația cu Chișinăul. Lipsa unei mențiuni clare vizează în special sprijinul oferit statului vecin pentru procesul de integrare în cadrul Uniunii Europene.
În secțiunea dedicată politicii externe, documentul menționează aderarea României la OCDE, negocierea bugetului european și parteneriatul cu Statele Unite. La capitolul apărare, accentul este pus pe securitatea Mării Negre, în timp ce capitolul despre diaspora se concentrează pe comunitățile românești din străinătate și pe procesul de revenire în țară. Niciuna dintre aceste teme nu definește un angajament bilateral concret față de Republica Moldova, deși relația dintre cele două state este una de o importanță strategică majoră.
Deși în text apare mențiunea „Autostrada Moldovei”, aceasta desemnează strict o investiție în infrastructura rutieră și nu o politică externă pentru statul vecin. Programul prevede investiții în transporturi și interconectare energetică, însă nu identifică proiecte comune cu Republica Moldova. În lipsa unor termene limită sau a unor obiective clare, precum cele prevăzute pentru serviciile digitale până în 2028, rămâne neclaritate privind modul în care va fi coordonată și măsurată asistența oferită Chișinăului.
Relația bilaterală este susținută de dimensiuni economice și de securitate care depășesc sfera culturală sau lingvistică. În primul semestru al anului 2026, România a reprezentat 27,27% din exporturile de mărfuri ale Republicii Moldova, o valoare de 450,02 milioane de euro. Totodată, securitatea regională a fost abordată de Nicușor Dan la summitul B9 din 13 mai 2026, când a declarat că securitatea României depinde de securitatea Ucrainei și a Republicii Moldova.
Cooperarea energetică rămâne un punct critic, cu discuții desfășurate la București la 30 iulie 2026 privind livrările de combustibili și accelerarea interconexiunii Bălți-Suceava. Ministerul Energiei de la Chișinău a subliniat că aceste proiecte sunt esențiale pentru diversificarea aprovizionării și securitatea energetică a ambelor state. Pentru România, acest proces implică coordonarea unor fluxuri comerciale și investiții transfrontaliere, însă aceste detalii nu sunt integrate în planul de guvernare propus de coaliția de guvernare.
Contextul politic actual este marcat de presiunile exercitate de Sigfried Mureșan asupra PSD, în contextul formării Guvernului Mureșan. Această perioadă de tranziție și stabilire a direcțiilor de guvernare are loc într-un moment în care structura cabinetului și lista miniștrilor sunt subiecte de dezbatere intensă în mediul politic, influențând modul în care România își va gestiona prioritățile externe și interne.