Președintele USR, Dominic Fritz, a reacționat la afirmațiile liderilor politici germani care au vizat comunitatea românilor din Germania. Domnul Fritz a declarat că declarațiile făcute de Alice Weidel și Sahra Wagenknecht sunt expresia unui dispreț cultural profund, care circulă frecvent în discursul politic german fără a fi contestat. El a subliniat importanța unei abordări care să nu îi pună pe români în postura de victime în urma acestor atacuri.
În ceea ce privește integrarea și drepturile cetățenilor, Dominic Fritz a menționat că prejudecățile culturale au influențat procesul de aderare a României la spațiul Schengen. Deși România îndeplinea criteriile de zece ani, accesul a fost blocat de veto-ul guvernului austriac, dar motivul real a fost reprezentat de stereotipurile despre români. Acestea includ idei false că românii ar profita de Uniunea Europeană sau ar lua locurile de muncă ale altora.
Analizând aspectul financiar, președintele USR a prezentat cifre privind contribuțiile românilor în Germania. Aproximativ un jumătate de milion de români plătesc impozit pe salariu în Germania, generând sume estimate între 6 și 9 miliarde de euro. În contrast, transferurile de alocații pentru copii către România reprezintă doar câteva zeci de milioane de euro, ceea ce înseamnă aproximativ un procent din totalul impozitelor plătite de români.
Dominic Fritz a criticat și reacția partidului AUR, calificând-o drept ipocrită în contextul poziționării acestuia. El a observat că, deși AUR a declarat afirmațiile partidelor germane ca fiind jignitoare, acest partid promovează discursuri naționaliste similare. Mai mult, președintele USR a punctat că soluțiile propuse de AUR lovesc în structurile Uniunii Europene de care beneficiază, de fapt, diaspora română.
În ceea ce privește situația sa juridică și suspendarea din funcția de primar, Dominic Fritz a explicat că se concentrează pe activitatea politică. Mandatul său ca președinte al USR este valabil până în 2029, moment în care ar putea expira eventuala interdicție de a ocupa funcții publice. El a declarat că va continua să lupte pentru formarea unui guvern fără extremiști, indiferent de deciziile judecătorești.
Contextul politic actual este marcat de tensiuni între diverse forțe de guvernare și instituții. În timp ce lideri politici precum Ilie Bolojan sunt implicați în dinamici interne ale partidelor, discuțiile despre taxe și structura administrativă rămân pe agenda publică. Aceste evoluții reflectă un climat de competiție intensă între partidele de guvernare și opoziție în cadrul administrației românești.