Partidul Național Liberal se pregătește de consultările de luni, 5 octombrie, la Palatul Cotroceni, fără a mai prezenta o nouă propunere de premier. Această schimbare de abordare intervine după ce Guvernul Siegfried Mureșan nu a reușit să obțină voturile necesare în Parlament pentru investitură. Situația marchează un nou moment critic în procesul de formare a unui executiv în contextul crizei politice de cinci luni.
Președintele Nicușor Dan urmează să efectueze a patra desemnare pentru funcția de prim-ministru, după ce propunerile anterioare au eșuat. În ultimele luni, candidaturile lui Tomac, Veștea și Mureșan nu au reușit să obțină sprijinul parlamentar necesar. Această succesiune de eșecuri indică o incapacitate de a construi o majoritate stabilă în cadrul actualei compoziții a Parlamentului, lăsând instituția președintelă într-o poziție dificilă.
Vicepreședintele PNL, europarlamentarul Gheorghe Falcă, a declarat pentru Ziare.com că PSD și AUR sunt partidele care trebuie să își asume acum sarcina formării unui guvern. Liberalii au ajuns la concluzia că nu mai pot obține o majoritate parlamentară pentru propriul cabinet. Astfel, responsabilitatea politică se mută către formațiunile care au contribuit la actuala criză, după respingerea coaliției formate din PNL, USR și UDMR.
În ceea ce privește posibilitatea ca PNL să voteze un guvern propus de PSD, de exemplu un premier precum Sorin Grindeanu sau un tehnocrat, Gheorghe Falcă a fost critic. „Atât timp cât domnul Grindeanu și-a făcut o majoritate care să cadă un guvern și o majoritate care să nu învestească un guvern, înseamnă că are o majoritate și să devină prim-ministru”, a punctat eurodeputatul. Acesta a subliniat că voturile care au dus la respingerea Guvernului Mureșan sunt un indicator al comportamentului partidelor.
Gheorghe Falcă a continuat prin afirmația că PNL speră ca președintele României să acorde mandat coaliției formate de PSD și AUR. Liberalii consideră că aceștia au împiedicat guvernarea unui cabinet reformator. Prin această poziție, PNL pare să se distanțeze de eșecul de a construi o majoritate, delegând implicit necesitatea de a găsi soluții de guvernare către partidele care au refuzat sprijinul anterior.
Această criză de guvernare se înscrie într-un context de instabilitate legislativă, marcat de decizii politice recente. Recent, 11 hotărâri de Guvern, care fuseseră suspendate la cererea PSD, au reintrat în vigoare. Această evoluție juridică și politică adaugă un strat suplimentar de complexitate procesului de formare a unui nou cabinet, în timp ce tensiunile dintre partidele de la guvernare rămân ridicate.