Partidul Național Liberal a anunțat că va lua în considerare sesizarea Curții Constituționale a României în cazul în care Guvernul propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan va fi respins de Parlament. Această decizie vine pe fondul divergențelor de opinie dintre PNL și președintele Nicușor Dan privind interpretarea Constituției. Tensiunile politice au crescut în contextul votului de încredere pe care Guvernul Mureșan îl va susține miercuri, 30 septembrie, începând cu ora 13:00.
Vicepreședintele PNL, Alexandru Muraru, a explicat că partidul nu susține suspendarea președintelui Nicușor Dan, însă există o neînțelegere juridică majoră. Conform declarațiilor sale, PNL consideră că, dacă Guvernul Mureșan nu obține susținerea Parlamentului, președintele ar trebui să declanșeze procedura pentru alegeri anticipate. Alexandru Muraru a subliniat că este necesară intervenția Curții Constituționale pentru a clarifica acest presupus conflict constituțional și pentru a vedea dacă președintele are dreptul să continue desemnările de premieri.
Situația juridică este complexă, deoarece CCR trebuie să stabilească dacă președintele poate continua să propună noi candidați pentru funcția de premier sau dacă este obligat să dizolve Parlamentul. Alexandru Muraru a menționat că există două posibilități principale: fie președintele are dreptate și poate propune oricâte guverne sunt respinse, fie este obligat să convoace alegeri anticipate. Guvernul lui Siegfried Mureșan are nevoie de 233 de voturi pentru a trece, având în prezent susținerea a trei partide care însumează 170 de voturi.
În paralel cu aceste decizii politice, Autoritatea Electorală Permanentă a publicat un proiect de lege pentru modificarea normelor electorale, în vederea organizării unor eventuale alegeri anticipate. Proiectul, publicat pe 28 septembrie 2026, vizează ajustarea termenelor procedurale pentru a respecta pragul de trei luni impus de Constituție de la dizolvarea Parlamentului. AEP urmărește ca procesul electoral să includă garanții pentru alegătorii din străinătate, inclusiv prin ajustarea calendarului pentru votul prin corespondență și înregistrarea în Registrul electoral.
Proiectul de lege propus de AEP include și reducerea unor termene intermediare la jumătate pentru a permite organizarea scrutinului într-un interval scurt. De exemplu, Guvernul ar putea adopta hotărârile privind data alegerilor în cel mult cinci zile de la dizolvarea Parlamentului, iar data votării ar trebui anunțată cu cel puțin 75 de zile înainte. De asemenea, numărul minim de susținători necesar pentru depunerea candidaturilor ar putea fi redus la jumătate, pentru a compensa timpul mai scurt disponibil pentru strângerea semnăturilor.
Discuțiile privind organizarea alegerilor anticipate au devenit un subiect intens în spațiul public, fiind discutate și de alte formațiuni politice. În acest context, există deja dezbateri privind impactul acestor decizii asupra stabilității politice și a percepției cetățenilor. Autoritatea Electorală Permanentă a subliniat că rolul său este strict tehnic, asigurând un cadru legal funcțional indiferent de decizia politică de a organiza un nou scrutin parlamentar.