Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a declarat că România se află într-o situație de sufocare financiară din cauza costurilor cu dobânzile. Conform datelor prezentate de acesta, în primele șapte luni ale anului curent, țara a plătit suma de 40 de miliarde de lei pentru dobânzi. Această cifră indică faptul că România ocupă locul trei la nivel mondial în ceea ce privește ponderea acestor costuri în totalul cheltuielilor publice efectuate de stat.
Analiza prezentată de Petrișor Peiu arată o evoluție alarmantă a indicatorilor financiari ai țării. În anul 2025, România se situa pe locul al nouă la nivel global privind ponderea dobânzilor în cheltuielile guvernamentale. Totuși, în perioada de șapte luni din 2026, această pondere a crescut semnificativ, ajungând la 8,7%. Această valoare poziționează România imediat după Mexic și SUA în clasificarea globală a cheltuielilor dedicate serviciului datoriei.
În ceea ce privește valorile absolute, Petrișor Peiu a comparat costurile plătite de România cu alte economii importante. În anul 2025, dobânda plătită pentru împrumuturile guvernamentale românești a însemnat 25,5 miliarde de dolari, calculate la paritatea puterii de cumpărare (PPP). Pentru comparație, Polonia a achitat 36,1 miliarde de dolari, în timp ce Ungaria a plătit 15,8 miliarde de dolari în aceeași perioadă.
Senatorul a subliniat că, la nivel global, România plătește a 12-a cea mai mare factură a dobânzilor, utilizând cifre comparabile. Pe lângă România, alte țări care au o pondere mare a dobânzilor în cheltuielile totale sunt SUA și Mexic, care depășesc pragul de 10%. De asemenea, Columbia, Italia și Ungaria au costuri de peste 7%, în timp ce Islanda, Israel și Costa Rica se situează peste pragul de 6%.
Situația financiară a țării este evaluată prin raportul dintre dobânzi și bugetul total de cheltuieli. Din totalul cheltuielilor publice de 460 de miliarde de lei raportate pentru perioada de șapte luni, suma de 40 de miliarde de lei destinată dobânzilor reprezintă ponderea de 8,7%. Această cifră este cea care a propulsat România pe locul trei mondial, după ce anterior se afla pe o poziție inferioară în clasamentul cheltuielilor guvernamentale.
Aceste declarații ale liderului AUR apar într-un context de presiuni politice intense, în special în legătură cu formarea și stabilitatea Guvernului Mureșan. Discuțiile despre structura cabinetului și eventualele voturi împotriva Guvernului marchează o perioadă de instabilitate în cadrul administrației, în timp ce indicatorii macroeconomici, precum costul datoriei publice, rămân în centrul atenției politice.