Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a reacționat ferm la afirmațiile privind o posibilă pierdere a dreptului de veto al României în cadrul Uniunii Europene. Șefa diplomației române a catalogat drept fake news acuzațiile lansate de formațiunea AUR, susținând că informațiile propagate sunt complet false. Oana Țoiu a explicat că orice modificare a tratatelor europene în acest sens este imposibilă fără acordul unanim al tuturor statelor membre.
Controversa a apărut în urma unei scrisori semnate la nivelul miniștrilor de Externe, document care a fost invocat în dezbaterea politică internă. Oana Țoiu a precizat că documentul aflat în centrul disputei nu elimină capacitatea unui stat membru de a bloca o decizie. În schimb, textul prevede doar necesitatea explicării motivelor legate de interesul național atunci când este formulată o astfel de opoziție. Ministrul a subliniat că dreptul de veto rămâne intact.
În ceea ce privește mecanismele decizionale, șefa diplomației a susținut că o eventuală schimbare nu poate fi realizată peste noapte. Potrivit ministrului, în domeniul militar, o renunțare la veto nu este posibilă pe baza tratatelor actuale. Pentru alte categorii de decizii, procesul ar necesita etape multiple, începând cu un consens al liderilor europeni și finalizându-se prin aprobarea în parlamentele naționale. Parlamentul României nu dezbate o astfel de propunere.
Oana Țoiu a citat pasajul din scrisoarea controversată, care menționează că, în cazul în care o decizie de politică externă și securitate comună ar urma să fie adoptată cu majoritate calificată, un stat membru se poate opune din rațiuni vitale de politică națională. Ministrul a atacat direct AUR și alți politicieni care au preluat această temă, afirmând că România are putere în UE atunci când are politicieni care au curajul să o folosească, nu doar să se plângă.
În contextul acestor declarații, ministrul a menționat și activitatea de la Consiliul Afaceri Externe, unde statele membre au aprobat în unanimitate noi sancțiuni. Lista sancțiunilor UE include peste 1.500 de persoane și entități care sprijină Rusia în război. Această decizie colectivă subliniază menținerea mecanismelor de cooperare și de aplicare a politicii externe comune în cadrul blocului european, în ciuda dezbaterilor interne privind procedurile de vot.
Deciziile privind modificarea tratatelor Uniunii Europene implică procese legislative complexe și necesită consensul tuturor statele membre. În cadrul structurii actuale, orice schimbare majoră a modului de vot sau a limitărilor dreptului de veto necesită o reformă a tratatelor fondatoare, proces care trece prin etape de negociere internațională și ratificare legislativă la nivel național, asigurând astfel stabilitatea instituțională a Uniunii.