Ministrul demis de Externe, Oana Țoiu, a respins ferm afirmațiile conform cărora România ar urma să renunțe sau să își piardă dreptul de veto în cadrul Uniunii Europene. Această reacție a venit ca răspuns la acuzațiile lansate de AUR, care au generat o controversă politică internă legată de o scrisoare semnată la nivelul miniștrilor de Externe. Șefa diplomației române a calificat drept „o minciună cap-coadă” ideea că statul român ar pierde acest instrument de decizie.
Oana Țoiu a clarificat faptul că documentul menționat în disputa politică nu elimină capacitatea unui stat membru de a bloca o decizie. Conform explicațiilor oferite de ministrul demis, textul prevede doar necesitatea de a explica motivele legate de interesul național atunci când este formulată o astfel de opoziție. Ea a subliniat că acest proces de explicare nu necesită aprobări externe, asigurând astfel că dreptul de veto rămâne intact în procesul decizional european.
În ceea ce privește posibilitatea unor schimbări în mecanismele de vot, Oana Țoiu a precizat că nicio modificare nu poate fi implementată peste noapte. În domeniul militar, o renunțare de acest tip nu este posibilă pe baza tratatelor actuale, iar pentru alte categorii de decizii sunt necesare etape multiple. Ea a menționat că liderii europeni trebuie să convină în unanimitate asupra unei propuneri, care trebuie ulterior să ajungă în parlamentele naționale pentru validare.
Ministrul a citat pasajul din scrisoarea controversată, care stipulează că, în cazul în care o decizie privind politica externă și de securitate comună ar fi adoptată cu majoritate calificată, un stat membru se poate opune din rațiuni vitale de politică națională. În contextul participării la Consiliul Afaceri Externe, ea a menționat că statele membre au aprobat în unanimitate sancțiuni împotriva a peste 1.500 de persoane și entități care sprijină Rusia în război.
Oana Țoiu a lansat un atac direct la adresa AUR și a altor politicieni care au preluat subiectul pierderii dreptului de veto. Ea a susținut că puterea României în Uniunea Europeană depinde de curajul politicienilor de a o folosi, nu doar de criticile lor. Parlamentul României nu dezbate o astfel de schimbare, deoarece, conform ministrului, o asemenea propunere de modificare a mecanismelor de decizie nu există în prezent.
Deciziile privind politica externă și de securitate comună în cadrul Uniunii Europene sunt reglementate de tratate fundamentale, care impun proceduri stricte pentru orice modificare a modului de vot. Aceste procese implică de obicei acordul unanim al statelor membre și respectarea unor pași legislativi care trec prin instituțiile europene și parlamentele naționale, garantând astfel că suveranitatea decizională a fiecărui stat nu poate fi eliminată prin simple documente de lucru sau scrisori diplomatice.