Europarlamentara Diana Șoșoacă a promovat o narațiune falsă conform căreia România ar fi intrat în sfera de influență a Rusiei. Această afirmație este însoțită de o declarație controversată prin care aceasta susține că Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping ar fi decis ca România să devină membră a organizației BRICS. Această mișare ar reprezenta o alternativă la instituțiile internaționale dominate de Occident, însă informația nu are nicio bază factuală.
Diana Șoșoacă a declarat în cadrul unor declarații că România ar urma să intre în BRICS într-o perioadă medie, sub decizia liderilor american, rus și chinez. Ea a menționat și faptul că s-a implicat în congrese UE-BRICS, susținând că dorește să reprezinte Uniunea Europeană în acest context. Totodată, europarlamentara a sugerat că România a căzut deja sub influența Rusiei, îndemnând chiar și persoanele din audiență să învețe limba rusă.
În realitate, România rămâne un partener solid al NATO și al UE, având o poziție de securitate strategică pe flancul estic. Strategia națională de apărare pentru perioada 2025–2030 clasifică oficial Rusia ca o amenințare majoră pentru statul român. Mai mult, datele de la INSCOP arată că 75,5% dintre români nu consideră Rusia o țară prietenă, iar 70% dintre cetățeni nu au încredere în Vladimir Putin.
Aderarea la BRICS ar fi incompatibilă cu statutul de membru al Uniunii Europene, având în vedere politica vamală comună și acordurile comerciale ale blocului european. România este un stat suveran care își stabilește singură politica externă și nu poate fi tranzacționată de lideri străini. În prezent, țara își consolidează integrarea economică cu Occidentul, fiind în proces de finalizare a aderării la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Din punct de vedere economic, SUA rămâne principala superputere globală, cu un PIB nominal de 32,38 trilioane dolari, în timp ce Rusia se situează la 2,66 trilioane dolari. Rusia deține o economie mult mai puțin diversificată și dependentă de exporturile de materii prime. În contrast cu capacitatea de proiectare a forței americane, Rusia a demonstrat limitări semnificative în gestionarea conflictului din Ucraina și în menținerea unei amprente globale stabile.
România este ținta unui război hibrid prin care Moscova poartă campanii informaționale menite să submineze încrederea în NATO și UE. Aceste narațiuni sunt amplificate de actori politici din spectrul suveranist, precum Diana Șoșoacă sau Călin Georgescu. Acest fenomen apare într-un context de vulnerabilitate politică și tensiuni sociale, alimentate de dificultățile economice și de incertitudinile legate de securitatea energetică în perioada de iarnă.