Liderii parlamentari ai UDMR au reacționat dur față de propunerea partidului PSD privind implementarea unei reforme administrativ-teritoriale în România. Această inițiativă de reorganizare a unităților locale a fost condamnată de reprezentanții UDMR, care susțin că procesul nu poate fi finalizat fără o consultare democratică adecvată și fără respectarea intereselor comunităților afectate de eventualele schimbări de granițe.
Turos Lóránd, liderul senatorilor UDMR, a declarat că deciziile de acest tip nu pot fi luate de la un birou din București fără a consulta locuitorii. El a subliniat că reorganizarea nu trebuie să se bazeze pe cifre într-un tabel, ci să țină cont de realitățile locale. Conform liderului senatorilor, lipsa unui referendum și a unei analize tehnice riguroase reprezintă o încălcare a principiilor democratice și a standardelor internaționale.
În cadrul criticilor, Turos Lóránd a evidențiat instabilitatea criteriilor propuse în spațiul public privind comasarea localităților. Acesta a observat că pragurile de locuitori au fost modificate repetat, trecând de la 1.500 la 3.000 și ulterior la 5.000 de locuitori. Liderul a calificat acest proces drept un „heirupism dus la extrem”, afirmând că o reformă atât de importantă necesită muncă profesionistă și date concrete, nu improvizații luate în grabă.
O poziție similară a fost adoptată și de Csoma Botond, liderul deputaților UDMR, care a criticat neseriozitatea abordării PSD. Într-o intervenție, acesta a menționat că nu acceptă ca reforma să se limiteze doar la reguli numerice, ignorând particularitățile istorice, geografice și etnice. Csoma Botond a remarcat, de asemenea, faptul că PSD a anunțat intenția de a trece prin această reformă prin asumarea răspunderii, o metodă pe care a considerat-o inadmisibilă.
Reprezentanții UDMR au avertizat că, în absența unei fundamentări solide, reforma riscă să îndepărteze administrația de cetățeni. Turos Lóránd a insistat că comunitățile locale trebuie să aibă dreptul de a decide asupra propriului viitor. Disputa subliniază tensiunile privind modul în care statul poate interveni în structura teritorială fără a destabiliza echilibrul social și identitar al unor zone specifice din țară.
Reorganizarea administrativ-teritorială rămâne un subiect sensibil în politica românească, implicând adesea modificări ale numărului de comune și orașe. În România, procesele de comasare sau desființare a unităților administrative sunt reglementate prin legi speciale, însă implementarea lor necesită adesea acordul localnicilor prin referendum, pentru a asigura legitimitatea deciziilor luate de autoritățile centrale.