Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a prezentat miercuri o propunere pentru formarea unui guvern de tehnocrați, ca alternativă la blocajul politic actual. Această inițiativă vine imediat după ce Guvernul propus de Siegfried Mureșan a eșuat în Parlament, neobținând voturile necesare pentru învestire. Liderul UDMR susține că soluția pentru rezolvarea crizei ar putea fi un Executiv format din specialiști, propuși de fiecare dintre formațiunile politice care au făcut parte din fosta coaliție de guvernare.
Conform propunerii lui Kelemen Hunor, fiecare partid ar putea nominaliza miniștri care să nu fie implicați în activitatea de partid, fie aceștia venind din ministere, fie din afara administrației publice. Această abordare ar avea scopul de a evita acuzațiile că tehnocrații sunt, de fapt, politicieni mascați. Pentru ca acest model să funcționeze, liderul UDMR subliniază că premierul desemnat ar trebui să primească acceptul partidelor PSD, PNL, UDMR și, eventual, USR.
Kelemen Hunor a insistat că personalitatea premierului va juca un rol decisiv în stabilitatea unui astfel de cabinet de experți. El a avertizat că un guvern de specialiști nu poate rămâne decuplat de Parlament, deoarece sprijinul legislativ este indispensabil nu doar pentru votul de învestitură, ci și pentru adoptarea deciziilor de importanță majoră. Unul dintre obiectivele prioritare ale unui nou Executiv ar fi asigurarea unui buget aprobat pentru intrarea României în anul 2027.
În ceea ce privește posibilitatea dizolvării Parlamentului, liderul UDMR a declarat că nu crede că președintele Nicușor Dan va recurge la o astfel de măsură. În opinia sa, o decizie de acest fel ar agrava semnificativ situația politică și ar afecta perspectivele economice ale țării. De asemenea, Kelemen Hunor a respins ideea că Nicușor Dan ar fi avut rolul de a media între PNL și PSD după desemnarea lui Siegfried Mureșan, afirmând că președintele nu are sarcina de a „ține de mână” partidele.
Eșecul Guvernului Siegfried Mureșan a avut loc în cadrul ședinței plenului reunit al Camerei Deputaților și Senatului, unde cabinetul a obținut doar 182 de voturi favorabile. Pentru învestire, era necesar un prag de 233 de voturi, ceea ce a dus la respingerea propunerii. Această situație de blocaj parlamentar apare într-un context în care decizia de dizolvare a Parlamentului rămâne o temă de dezbatere juridică, în ciuda eșecului de învestire a cabinetului desemnat.
Contextul politic este marcat de o instabilitate ce pune sub semnul întrebării capacitatea instituțiilor de a funcționa eficient. Respingerea cabinetului lui Siegfried Mureșan subliniază lipsa unui consens între marile forțe politice din Parlament. În acest moment, discuțiile se concentrează pe modul în care România poate asigura continuitatea administrativă și pe respectarea termenelor bugetare, într-un climat de tensiuni între partidele de guvernare și opoziție.