Kelemen Hunor a refutat interpretările care sugerează că desemnarea lui Siegfried Mureșan a fost o manevră strategică a PNL. Această acuzație apărea în contextul faptului că PSD l-a propus pe Sorin Grindeanu, iar PNL ar fi reacționat prin propunerea unui propriu candidat. Liderul UDMR a subliniat necesitatea de a evita orice interpretare greșită legată de acest proces de nominalizare politică.
Conform declarațiilor făcute de Kelemen Hunor, există temeri că Siegfried Mureșan s-ar putea retrage din cursă după ce a acceptat desemnarea președintelui. El a menționat că o astfel de retragere ar fi confirmat suspiciunile celor care văd în propunere doar o reacție la candidatul PSD. Liderul UDMR a insistat că această perspectivă este eronată și că procesul trebuie privit altfel.
Procesul de desemnare a fost descris de Kelemen Hunor ca fiind unul atipic, fapt ce a reprezentat o surpriză și pentru membrii UDMR. Acesta a relatat că nu a fost informat direct despre decizia finală, aflând ulterior detalii despre discuțiile dintre lideri. Ilie Bolojan l-a contactat pe Kelemen Hunor pentru a-i comunica că a vorbit cu Siegfried Mureșan și că desemnarea urma să fie oficializată imediat.
În prezent, discuțiile privind programul de guvernare și stabilirea listei de miniștri sunt în desfășurare. Siegfried Mureșan lucrează la pregătirea echipei și la elaborarea documentelor necesare pentru procedura de învestire în Parlament. Kelemen Hunor a precizat că măsurile propuse pentru guvern nu sunt lucruri extravagante, ci reprezintă un set de politici care pot fi susținute de partenerii de guvernare.
Deși procedura de desemnarea premierului poate părea neobișnuită, Kelemen Hunor a punctat că Constituția nu prevede o metodă exactă pentru acest moment. El a subliniat importanța menținerii deschiderii pentru dialog între actori, menționând că trebuie lăsate toate ușile deschise. Această abordare este esențială în contextul negocierilor complexe de la nivelul Guvernului.
Situația politică actuală reflectă o perioadă de instabilitate a opiniei publice, în condițiile în care sondajele indică faptul că aproximativ 80% dintre români consideră că țara merge într-o direcție greșită. Această percepție a cetățenilor adaugă o presiune suplimentară asupra procesului de formare a unui nou Guvern și asupra stabilității politice de care are nevoie administrația publică.