Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a reacționat marți la intenția anunțată de PNL de a sesiza Curtea Constituțională în cazul în care președintele nu va demara procedura pentru alegerile anticipate. Liderul partidei a declarat că nu consideră oportună această acțiune juridică, estimând că o astfel de încercare de a contesta deciziile prezidențiale va termina într-un eșec pentru cei care propun sesizarea instituției de control constituțional.
Kelemen Hunor a explicat că, conform textului Constituției, președintele dispune de posibilitatea de a dizolva Parlamentul, însă acest lucru nu reprezintă o obligație juridică. El a subliniat că arhitectura instituțională a statului a fost concepută astfel încât puterea prezidențială să includă această opțiune, oferind decidentului dreptul de a alege dacă utilizează sau nu această prerogativă în contextul politic actual.
În cadrul unei intervenții la Antena 3, liderul UDMR a menționat că nu va comenta în detaliu inițiativa PNL, dar a oferit interpretarea sa asupra normelor fundamentale. El a susținut că judecătorii de la Curtea Constituțională citesc același text juridic și vor constata că președintele are o libertate de apreciere foarte mare, neexistând nicio cerință legală care să îl forțeze să convoace alegeri.
Situația politică este marcată de posibilitatea ca guvernul condus de Siegfried Mureșan să nu obțină aprobarea necesară. Kelemen Hunor a precizat că, în cazul în care acest cabinet nu trece, există teoretic posibilitatea convocării alegerilor anticipate, însă decizia finală aparține exclusiv președintelui. El a reiterat faptul că această putere extrem de mare este asigurată de Constituție și nu este o invenție a niciunei partide politice.
Conform liderului UDMR, textul constituțional lasă o libertate de decizie foarte amplă președintelui, care poate decide să nu dizolve Parlamentul chiar și în condiții de criză a guvernului. El a menționat că această poziție nu este dictată de interesele partidelor PNL, USR, AUR sau PSD, ci este o reflectare directă a modului în care a fost gândită construcția instituțională a țării, oferind președintelui o autoritate constituțională semnificativă.
Contextul politic actual este marcat de o instabilitate a cabinetelor și de discuții privind mecanismele de guvernare în urma respingerii unor propuneri de guvern. Tensiunile dintre partidele de guvernare și opoziție se intensifică pe măsură ce se stabilește dacă procedura de formare a unui nou guvern va duce la dizolvarea Camerei Deputaților sau a Senatului prin exercitarea puterilor prezidențiale.