O întâlnire desfășurată la un restaurant din București pe 31 martie între liderul PSD, Sorin Grindeanu, și ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, a generat discuții despre suveranitatea României. La masa respectivă au mai fost prezenți fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan și consilierul prezidențial Florin Vlădică. Sorin Grindeanu a explicat ulterior că discuțiile au vizat coridorul vertical de gaze, o rută energetică strategică pentru tranzit, respingând orice altă interpretare a acestui eveniment.
Relația cu Statele Unite ale Americii a cunoscut momente de mare tensiune, începând cu intervenția din Iugoslavia din 1999, desfășurată fără mandat ONU. România a oferit drepturi de survol avioanelor americane, deși nu era membră NATO la acea dată. Ulterior, în februarie 2003, Bucureștiul a semnat scrisoarea „Vilnius 10”, susținând invazia din Irak pe baza unor informații despre arme de distrugere în masă care s-au dovedit nefondate. România a trimis peste 5.200 de militari în Irak între august 2003 și iunie 2009.
Un alt capitol critic a fost scandalul închisorilor secrete ale CIA, cunoscut sub numele de „black sites”. Deși autoritățile române au negat oficial existența unor astfel de facilități, CEDO a stabilit că un centru de detenție a funcționat în România între septembrie 2003 și noiembrie 2005. În acest centru, deținutul Abd al-Rahim al-Nashiri a fost supus unor tratamente inumane și torturii. Statul român a fost declarat responsabil de CEDO și a fost obligat să plătească 100.000 de euro pentru prejudicii morale.
Parteneriatul a fost marcat și de incidente diplomatice și economice, precum cazul Teo Peter, mort în 2004 după ce a fost lovit de un vehicul condus de un militar american care beneficia de imunitate. Totodată, contractul cu compania Bechtel pentru Autostrada Transilvania a devenit un simbol al gestionării defectuoase a parteneriatului. După un deceniu de întârzieri, contractul a fost reziliat în 2013, după ce s-au finalizat doar 52 de kilometri de autostradă, costând statului aproximativ 1,4 miliarde de euro.
În prezent, administrația Trump introduce noi dinamici în relația bilaterală, într-un context în care România a permis utilizarea bazelor militare pentru operațiunile americane împotriva Iranului. Nicușor Dan a propus Washingtonului împărțirea costurilor operațiunilor SUA pe teritoriul național pentru a preveni retragerea trupelor. Aceste gesturi diplomatice vin după o perioadă de răcire a relațiilor, marcată de retragerea României din programul Visa Waiver.
Parteneriatul strategic dintre România și Statele Unite ale Americii a fost lansat oficial în iulie 1997, în timpul vizitei lui Bill Clinton. De la acea dată, relația a fost aprofundată în 2011 prin definirea clară a liniilor de cooperare. Această evoluție a inclus trecerea de la un aliniament bazat pe securitatea regională la o colaborare militară și logistică complexă, implicând utilizarea infrastructurii de apărare românești în diverse conflicte internaționale.