Reforma administrativă propusă de ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, vizează comasarea a 429 de comune care au sub 1.500 de locuitori. Analiza indică faptul că 90,21% din aceste unități administrativ-teritoriale sunt conduse de edili ale căror formațiuni politice sunt PSD și PNL. Din totalul de 429 de comune vizate, 227 sunt conduse de primari PSD, reprezentând 52,91%, în timp ce PNL deține 156 de primării, echivalentul a 36,36%.
Județul Olt este zona în care PSD va fi cel mai puternic afectată de această reformă. În acest fief tradițional al social-democraților, unde au influențe figuri precum Marius Oprescu sau Florin Barbu, PSD pierde 22 dintre cele 23 de comune care se află sub pragul de 1.500 de locuitori. Singura primărie liberală din acest grup de localități este cea din Mihăești, în condițiile în care 95,65% din administrațiile vizate din Olt sunt conduse de PSD.
Pe partea cealaltă, PNL va suferi pierderi semnificative în regiunea vestului țării, în special în județele Alba, Cluj și Arad. În Alba, liberalii pierd 19 din cele 27 de comune vizate, deși dețin în prezent 70,37% din aceste administrații locale. În Arad, PNL ar putea pierde 14 dintre cele 18 comune sub pragul demografic, reprezentând 77,78%, în timp ce în Cluj, liberalii ar avea 15 primării din cele 26 de localități analizate.
UDMR ar urma să piardă 28 de primării, ceea ce reprezintă 6,53% din totalul celor vizate. Majoritatea acestor localități se află în județele Covasna, Mureș și Harghita, zone care constituie bazele electorale ale minorității maghiare. În Covasna, UDMR controlează șapte din cele nouă comune vizate, iar în Mureș deține șapte din cele 15 primării, în timp ce în Harghita gestionează cinci dintre cele șase localități analizate.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, s-a declarat împotriva acestei reforme, argumentând că nu se poate schimba raportul etnic prin comasări sau desființări de localități. Acesta a subliniat că orice astfel de decizie ar trebui să implice un referendum și analize riguroase privind viața comunităților. Kelemen Hunor a menționat că deciziile de acest tip nu pot fi luate pur administrativ, ci trebuie să țină cont de geografia țării și de obligațiile internaționale.
Proiectul de reformă prevede două etape distincte pentru implementare. Prima etapă presupune comasarea voluntară a localităților până la data de 1 martie 2027, în timp ce a doua etapă ar urma să fie una obligatorie, prin asumare. În ambele scenarii, noile structuri administrative vor intra în funcțiune începând cu anul 2028, odată cu organizarea noilor alegeri locale în țară.