George Simion a lansat acuzații la adresa președintelui Nicușor Dan, susținând că acesta ar fi fost de acord cu arestarea lui Călin Georgescu. Liderul AUR a declarat că dosarul fostului candidat la prezidențiale este unul orchestrat politic, însă a recunoscut în același timp că nu deține surse directe care să confirme presupusa implicare a șefului statului în acest caz specific.
În cadrul unei intervenții la Digi24, George Simion a afirmat că, deși nu are informații directe despre discuțiile dintre Nicușor Dan și autorități, arhitectura statului român sugerează o implicare politică. El a susținut că președintele ar fi dat un semn afirmativ atunci când s-a pus problema arestării lui Călin Georgescu. Simion a cerut eliberarea acestuia de la tribuna Parlamentului, condiționând orice negociere politică de această solicitare.
Pe lângă cazul lui Călin Georgescu, George Simion l-a acuzat pe Nicușor Dan și de responsabilitatea pentru căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan. Liderul AUR a susținut că președintele ar fi fost inițiatorul informal al moțiunii de cenzură, demers care a fost lansat de AUR împreună cu PSD. Simion a precizat că, deși nu discută direct cu președintele, informațiile primite de la structurile informative indică faptul că Nicușor Dan dorea căderea Guvernului.
Liderul AUR a criticat dur sistemul judiciar, susținând că o parte a justiției funcționează la ordinul sistemului sau la ordin politic. El a făcut referiri la „bilețelele din justiție” și la „coridoarele din justiție”, fără însă să ofere detalii concrete despre persoanele sau despre ordinele care ar fi fost emise. Simion a menționat că responsabilitatea pentru eliberarea lui Călin Georgescu le revine celor care au decis arestarea, respectiv judecătorilor și procurorilor.
Simion a pus sub semnul întrebării și poziția președintelui Nicușor Dan în raport cu procurorul-șef al României și cu anumite anchete desfășurate de Inspecția Judiciară. Acesta a argumentat că menținerea lui Călin Georgescu în arest nu este justificată, invocând modul în care parchetele și instanțele gestionează alte dosare. Acuzațiile sale se concentrează pe ideea că procesele juridice sunt influențate de decizii politice de la nivel înalt.
Contextul politic actual este marcat de o reorganizare a sistemului de justiție, care include mutarea a 134 de parchete de pe lângă judecători într-un parchet central în reședința de județ. În urma acestei reorganizări, în întreaga țară vor mai rămâne doar 41 de parchete secundare. Această reconfigurare a structurilor de parchet are loc într-un moment de tensiuni între puterea politică și instituțiile de control.