Liderul partidei AUR, George Simion, a anunțat oficial că partidul pe care îl conduce nu va acorda votul de încredere guvernului condus de Luca Niculescu. Această decizie a fost comunicată imediat după ce președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe fostul ambasador al României la Paris în funcția de premier desemnat. George Simion a criticat dur această alegere, refuzând să participe la consultările oficiale organizate la Palatul Cotroceni.
George Simion a transmis prin comunicarea sa că Luca Niculescu reprezintă o marionetă și a subliniat că AUR va oferi zero voturi în Parlament pentru această propunere. În același timp, liderul AUR a profitat de această declarație pentru a-și exprima susținerea față de Călin Georgescu, care se află în prezent în arest. Mesajul său a fost unul scurt și direct, solicitând totodată libertate pentru fostul candidat la funcția de președinte.
Nicușor Dan a justificat desemnarea lui Luca Niculescu prin calitățile sale de diplomat și prin experiența de administrare pozitivă. Președintele a menționat că acesta a lucrat cu instituțiile statului român și a contribuit la procesul de aderare la OCDE în ultimii patru ani. Această nominalizare vine după ce precedentele încercări de a forma un Executiv cu puteri depline au eșuat, incluzând propunerile de Eugen Tomac, Adrian Veștea și Siegfried Mureșan.
Procesul de consultări de la Palatul Cotroceni a fost marcat de absența lui George Simion, care a ales să nu participe la negocierile de luni, 5 octombrie. Nicușor Dan a convocat reprezentanții partidelor parlamentare pentru a discuta despre formarea noului guvern, după ce cele trei încercări anterioare de a găsi un premier nu au avut succes. Luca Niculescu este astfel a patra persoană desemnată de președinte pentru a încerca formarea unei majorități.
Situația politică este marcată de o instabilitate care persistă de cinci luni, de la momentul în care Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură. Această perioadă lungă de absență a unui Executiv cu puteri depline pune presiune pe procesul de consultări de la Cotroceni. În acest context, numărul de încercări de desemnare a premierului a ajuns la patru, reflectând dificultatea de a obține un sprijin parlamentar solid.
Instabilitatea administrativă de la nivelul Guvernului a început oficial în urma demiterii cabinetului condus de Bolojan prin votul de cenzură în Parlament. Această perioadă de tranziție lungă a lăsat instituțiile statului fără un Executiv complet funcțional, ceea ce a dus la multiple runde de consultări prezidente și la eșuarea mai multor nominalizări de premieri, de la Eugen Tomac până la Siegfried Mureșan.