Florin Manole a criticat dur noul program de guvernare propus de PNL pe domeniul muncii, acuzând documentul de a conține erori și măsuri depășite. Fostul ministru a susținut, printr-o postare pe Facebook, că programul este profund criticabil deoarece include obiective și jaloane din cadrul PNRR care au fost deja îndeplinite. Manole a catalogat situația drept jenantă pentru trei partide, subliniind că documentul prezintă reforme care nu mai sunt actuale în contextul prezent.
Unul dintre principalele reproșuri vizează reforma pensiilor de serviciu din domeniul apărării, unde Manole a identificat o formulare ce pare eronată. Documentul liberalilor menționează o posibilă promulgare până la 19 octombrie 2023, sub numărul 282/2023, deși situația actuală este de septembrie 2026. Manole a precizat că această reformă reprezintă Jalonul 215 din PNRR, un obiectiv care este deja închis și implementat, ridicând astfel semne de întrebare privind seriozitatea elaborării documentului.
Tot pe domeniul reformelor deja finalizate, fostul ministru a semnalat cazul digitalizării Casei Naționale de Pensii Publice, menționat la pagina 84 a programului. Deși susține ideea digitalizării, Manole a avertizat că acest proiect ar fi trebuit să fie finalizat anterior în cadrul PNRR. Termenul limită pentru acest obiectiv era 31 august 2026, moment în care Comisia Europeană și Ministerul Muncii ar fi trebuit să declare închis Jalonul 240 din planul de redresare.
Manole a invocat și problema Sistemului Național Integrat de Asistență Socială, o reformă pe care o consideră vitală, dar care este deja asociată cu Jalonul 170 din PNRR. În ceea ce privește reforma Inspecției Muncii, fostul ministru a menționat că aceasta nu este o măsură deja implementată, ci face referire la un dosar aflat la DNA. Acesta din urmă ar fi fost deschis în urma unor imagini compromițătoare cu șefi ai ITM, iar Manole l-a criticat pe Ilie Bolojan pentru lipsa unei reacții ferme.
În concluzie, Manole a transmis note ironice la adresa Executivului propus și a Ministerului Muncii, susținând că instituția a implementat deja majoritatea noutăților prezentate în programul atribuit lui Siegfried Mureșan. Acesta a subliniat că propunerile prezentate ca fiind noi sunt, în realitate, măsuri deja integrate în sistemul administrativ, ceea ce pune sub semnul întrebării calitatea documentului de guvernare elaborat de partea liberală.
Contextul politic actual este marcat de diverse reacții la adresa programului lui Siegfried Mureșan și a deciziilor guvernamentale. În timp ce unii observatori, precum Negrescu, au semnalat lipsa unor răspunsuri esențiale în document, alți actori politici, precum Băsescu, au intervenit pentru a apăra poziția lui Siegfried Mureșan în mijlocul acestor controverse politice.