Europarlamentarul Dragoș Benea, care ocupă funcția de vicepreședinte al PSD, a oferit detalii despre obiectivele reformei administrativ-teritoriale. Acesta a subliniat că procesul de reorganizare nu vizează dispariția localităților, ci urmărește o schimbare a structurii de conducere. Conform declarațiilor sale, arhitectura administrativă consacrată de Constituție va fi păstrată, astfel încât satul să rămână o entitate, însă numărul funcionarilor aleși va scădea semnificativ.
Dragoș Benea a estimat că reforma poate duce la eliminarea a între 15 și 18.000 de aleși locali, incluzând primari, viceprimari și consilieri. Cele două obiective principale ale acestui proces sunt reducerea substanțială a cheltuielilor cu aparatul administrativ și îmbunătățirea calității serviciilor publice pe termen mediu și lung. Vicepreședintele PSD a menționat că aceste îmbunătățiri sunt esențiale pentru cetățenii care plătesc pentru aceste servicii.
Politicienul a criticat dur anumite voci care s-au opus recent reformei, numindu-le „ipocriți de serviciu”. Dragoș Benea a observat că acești critici provin din anturajul fostului guvern, persoane care anterior susțineau urgentarea reorganizării și chiar desființarea comunelor care nu se autosusțin economic. Aceste voci, care pledau pentru eliminarea localităților dependente de fondurile de la București, susțin acum că reforma nu mai este atât de necesară.
Procesul de reorganizare va implica instituții de primă mărime, precum SGG, Ministerul de Interne, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Muncii și Ministerul Fondurilor Europene. Dragoș Benea a declarat că se urmează un drum mai chibzuit prin consultări locale transparente în cadrul comitetelor județene. Criteriile utilizate vor fi date publice, precum demografia, capacitatea administrativă, sustenabilitatea economică, accesibilitatea, conectivitatea sau serviciile publice locale.
Reforma va respecta angajamentele pe care România, în calitate de stat membru al UE, le-a asumat privind drepturile minorităților naționale. Dragoș Benea a precizat că, deși consultarea este necesară, nu este obligatoriu organizarea unui referendum local pentru reorganizare. De asemenea, raportarea la populația rezidentă va avea implicații și asupra viitorului Parlament, influențând numărul de parlamentari care vor fi aleși în viitor.
În România, discuțiile despre reorganizarea administrativă sunt teme recurente în spațiul public, însă implementarea lor depinde de consensul politic și de cadrul legislativ. Deciziile privind fuziunea unor partide sau schimbările în structura Parlamentului sunt adesea legate de modul în care este organizată administrația de la nivel local și central, influențând direct reprezentarea politică în țară.