Doru Giugula, fost ofițer în cadrul USLA și consilier general al municipiului București timp de 16 ani, a fost declarat oficial „lucrător” al Securității. Decizia a fost luată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) în urma unei verificări pornite din oficiu, după ce acesta s-a implicat în campania electorală pentru Camera Deputaților în anul 2024. Nota de constatare a fost emisă la data de 21 noiembrie 2025.
Procesul juridic a continuat prin Curtea de Apel București, care a admis cererea CNSAS pe 15 septembrie 2026. În documentele arhivale, Doru Giugula apare cu funcțiile de locotenent și locotenent major în cadrul USLA, o unitate militară de elită subordonată Ministerului de Interne. Deși activitatea sa în USLA a fost recunoscută de acesta, noile documente identificate de CNSAS relevă implicări în activități de supraveghere informativă a populației.
Investigatorii au descoperit două dosare distincte care implică activități de poliție politică. În primul caz, Doru Giugula ar fi dirijat o „casă de întâlniri” pentru a monitoriza intențiile de emigrare și opiniile politice ale unor persoane. Un alt dosar vizează organizarea contactării unei femei pentru a o recruta ca informatoare, folosind un material compromițător inventat, în scopul urmărirea unui student egiptean de origine palestiniană suspectat de activități teroriste.
Un alt aspect documentat de CNSAS vizează utilizarea unei casete audio care conținea critici la adresa conducerii de partid și de stat. Doru Giugula ar fi recomandat implementarea unor măsuri de combinare informativă pentru a identifica participanții la discuții prin presiuni și investigații la domiciliu. Aceste acțiuni au fost interpretate de magistrați ca fiind o imixtiune arbitrară și abuzivă în viața privată a cetățenilor, depășind rolul legal al structurii USLA.
Doru Giugula a respins acuzațiile, susținând că activitatea sa a vizat exclusiv combaterea terorismului și că noile interpretări sunt mistificări ale adevărului. El a invocat o decizie a ÎCCJ din 2009 care anulase o notă anterioară, însă magistrații au argumentat că noua decizie vizează circumstanțe și temeiuri juridice diferite. Fostul consilier a subliniat că faptele au avut loc acum jumătate de secol și că nu există victime directe.
Contextul politic al acestor dezvăluiri apare într-un moment de tensiune în administrația publică, unde partidele de opoziție, precum AUR, au acuzat anterior instituțiile de tentative de lovitură de stat. În același timp, lideri precum Oana Gheorghiu au criticat PSD, susținând că scopul acestui grup politic nu este reforma, ci revenirea la putere prin diverse manevre. Aceste dinamici electorale subliniază complexitatea relațiilor dintre actorii politici și instituțiile de control din România.