În timpul perchezițiilor efectuate luni, 21 septembrie, la domiciliul lui Călin Georgescu, anchetatorii au descoperit o legitimație diplomatică atribuită Ordinului de Malta. Documentul găsit conține denumirea „Order of Malta / SOVEREIGN ORDER HOSPITALLIERS OF SAINT JOHN OF JERUSALEM O.S.J.” și îl desemnează pe titular drept „SENATOR GEORGESCU CALIN”. Pe acest document apare, de asemenea, funcția de „PRIOR OF UNITED STATES OF AMERICA”, utilizând elemente grafice specifice organizației.
Ambasadorul Ordinului Suveran de Malta în România, Roberto Musneci, a respins rapid autenticitatea acestui document și a clarificat statutul fostului candidat la Președinție. Musneci a declarat că persoana în cauză nu este membră a organizației și a subliniat faptul că Ordinul de Malta nu emite astfel de documente. El a explicat faptul că există entități care folosesc fără autorizare denumirea și simbolurile oficiale, fenomen numit de acesta prin termenul de „mimic orders”.
Organizația oficială, care are sediul instituțional la Roma, menționează pe site-ul său că nu recunoaște legitimitatea entităților care îi folosesc numele sau emblemele fără drept. Ordinul Suveran Militar de Malta este o entitate recunoscută internațional, având relații diplomatice cu peste 100 de state și cu Uniunea Europeană. Aceasta deține, de asemenea, statut de observator permanent la ONU și avertizează asupra existenței unor organizații care nu au nicio legătură cu ea.
Operațiunea de percheziție a avut loc luni dimineață, sub coordonarea DIICOT, după ce Călin Georgescu a fost ridicat din trafic și dus la locuința sa din Mogoșoaia. Procurorii Structurii Centrale și polițiștii Direcției de Investigații Criminale au aplicat cinci mandate de percheziție în București, Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea. Aceste măsuri au fost luate în cadrul unui dosar care vizează constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.
Ancheta vizează trei persoane, printre care doi cetățeni români și un cetățean italian, acuzați că au format un grup în septembrie 2021 pentru a obține foloase patrimoniale în România și Marea Britanie. Procurorii susțin că unei persoane i s-a promis accesul la o finanțare de șase milioane de euro, condiționat de plata unei garanții. Victima ar fi transferat suma de peste un milion de euro, urmată de încă 100.000 de euro, după promisiunea unei majorări a fondului la 15 milioane de euro.
Prejudiciul total estimat de DIICOT în acest caz depășește 1,1 milioane de euro. În cadrul procedurilor de anchetă penală, autoritățile române au solicitat informații suplimentare de la instituțiile din Letonia, Italia, Marea Britanie și Elveția. Aceste probe urmează să fie verificate în cadrul etapelor judiciare pentru a confirma acuzațiile privind gruparea infracțională și modul în care s-au desfășurat tranzacțiile financiare menționate.