Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a lansat o critică dură la adresa Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), acuzând instituția de neacțiune. Aceasta vine în urma unei noi sesizări depuse de ministru împotriva lui Marian Artimon, liderul de sindicat de la metrou, după afirmațiile acestuia privind situația financiară a Metrorex. Marian Artimon a susținut că numeroase femei ocupă poziții de conducere și ia decizii în cadrul companiei.
Diana Buzoianu a subliniat că această situație amintește de un caz anterior, care rămâne fără soluție de peste doi ani. Este vorba despre sesizarea depusă în iunie 2024, legată de declarațiile arhiepicului de la Tomis, IPS Teodosie. Acesta afirmase că femeile abuzate psihologic de soți trebuie să-și ducă crucea, în loc să divorțeze. Ministra a evidențiat faptul că, în acest interval de timp, mii de femei au continuat să trăiască în realitatea violenței domestice.
Problema centrală este lipsa unui răspuns oficial din partea CNCD, instituție creată special pentru a combate discriminarea. Diana Buzoianu a întrebat dacă este necesar ca o declarație care normalizează abuzul să primească un răspuns de la stat după un an sau doi. Ea a criticat faptul că instituțiile statului trimit un semnal periculos societății, oferind încredere abuzatorilor prin tăcerea și întârzierea proceselor de analiză a sesizărilor.
În acest context, ministra a menționat posibilitatea de a depune o plângere penală pentru abuz în serviciu. Ea a întrebat direct dacă este necesar un astfel de pas pentru că cei de la CNCD refuză să se pronunțe de două ani de zile. Diana Buzoianu a declarat că întârzierea instituțiilor statului, atunci când drepturile fundamentale sunt în discuție, este extrem de periculoasă și transmite mesajul că statul este de partea abuzatorului.
Ministerul Mediului se confruntă cu o perioadă de tensiuni politice, în contextul în care alte figuri publice din USR au fost implicate în dezbateri aprinse. Recent, un alt reprezentant al partidului a criticat dur un senator în cadrul unei comisii, în timpul dezbaterii privind proiectul obligativității uniformelor. Aceste interacțiuni reflectă un climat de conflict politic intens între actori precum USR și alte forțe politice din România.
În România, deciziile privind combaterea discriminării și abuzului sunt de competența unor instituții de control, însă procesul de analiză poate fi unul lung. În cazul sesizărilor privind declarațiile de natură religioasă sau socială, mecanismele de răspuns pot fi influențate de complexitatea juridică a cazului. Această situație evidențiază dificultățile de implementare a normelor privind protecția drepturilor fundamentale în fața declarațiilor publice controversate.