Mihai Weber, care deține funcția de președinte al Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, a realizat vânzarea a trei companii înființate recent. Aceste tranzacții au vizat societăți comerciale proprietare de terenuri pentru care s-au obținut deja avize tehnice de racordare (ATR) destinate unor viitoare parcuri fotovoltaice. Din aceste operațiuni, deputatul PSD a încasat sume legale și impozitate care depășesc jumătate de milion de euro, conform informațiilor publicate de HotNews.
Prima companie implicată în aceste tranzacții este 13-BEX 95 SRL, situată în județul Gorj, de la care Mihai Weber a obținut suma de aproape 1,5 milioane de lei. În aprilie, această firmă a solicitat avizul tehnic de racordare pentru un proiect cu o putere de 2,4 MW. După obținerea acordului, proiectul nu a fost derulat, iar firma a fost vândută către Kahraman Energy, în timp ce operațiunile sunt gestionate de Lina Energy. Memorandumul de vânzare a fost întocmit pe 26 iulie 2024, iar numele firmei a fost modificat din 13 BEX SRL în februare 2025.
A doua entitate vândută este Pro Inovation SRL, o firmă care a fost înființată în august 2024 și care vizează un proiect de 2,6 MW. Această societate figurează pe lista de 1.400 de proiecte din țară care au solicitat aviz tehnic de racordare. Mihai Weber a vândut către această firmă un teren agricol de 3,5 hectare, achiziționat anterior de familia sa în 2025 pentru aproape 30.000 de euro. După obținerea avizului tehnic, președintele Comisiei de Apărare a realizat un profit de peste cinci ori valoarea plătită inițial pentru teren.
Ultima societate menționată este Inovation System SRL, tot din județul Gorj, care a fost înființată pe 5 august 2025 și vândută rapid. Această firmă a prezentat un profil de activitate minim, având zero angajați și un profit de maximum 300 de lei. În urma acestei vânzări rapide, Mihai Weber a primit o sumă de aproape 100.000 de euro. În urma acestor informații, deputatul PSD a refuzat să ofere orice declarație oficială despre aceste tranzacții de afaceri.
Ilie Bolojan a criticat acest tip de activități, numindu-le „afaceri speculative” care afectează piața și prețul consumatorului. Acesta a subliniat că accesul la rețea a fost îngreunat prin emiterea unui număr excesiv de autorizații tehnice de racordare. Conform declarațiilor sale, s-au emis ATR-uri pentru peste 80.000 MW, deși necesitățile economiei sunt de circa 9.000 MW, la care se adaugă încă 30.000 MW aflați în procesare.
Emiterea excesivă de avize tehnice de racordare (ATR) reprezintă o problemă de gestionare a infrastructurii energetice naționale. Aceste autorizații permit proiectelor de energie regenerabilă să solicite conectarea la rețea, însă volumul de putere aprobat depășește semnificativ capacitatea necesară actuală a economiei. Acest fenomen de supraaglomerare a cererilor de racordare poate duce la blocaje tehnice și la creșterea costurilor pentru întregul sistem energetic.