Fostul ministru al Dezvoltării, Cseke Attila, a criticat decizia partidei PSD de a asuma responsabilitatea pentru reforma administrativ-teritorială la doar trei zile de investirea Guvernului. Cseke Attila susține că această mișare este luată în pripă și nu se bazează pe o analiză reală a fiecărui județ sau a fiecărei unități administrativ-teritoriale din țară. Conform declarațiilor sale, o astfel de reformă nu poate fi implementată fără studii de specialitate detaliate.
Cseke Attila a subliniat că propunerea prezentată ca o soluție miraculoasă pentru toate problemele țării amintește de situații trecute care s-au dovedit contraproductive. El a menționat că, de-a lungul timpului, soluțiile făcute în grabă, care promit îmbunătățiri pentru toată lumea, nu au funcționat în practică. Pentru UDMR, este esențial ca orice schimbare de organizare să fie fundamentată pe date concrete, nu pe decizii politice rapide.
În ceea ce privește administrația locală, fostul ministru a observat că legislația actuală permite deja anumite comasări, cum ar fi pentru unitățile sub 1500 de locuitori. Totuși, el a semnalat că încercări anterioare de a crea unități mai mari nu au fost susținute prin vot de comunitățile locale. Cseke Attila a argumentat că serviciile publice locale trebuie să plece de la dorința cetățenilor, nu de la o decizie impusă de sus.
Pe partea administrației centrale, Cseke Attila a recunoscut că există posibilitatea de a comasa instituții pentru a reduce cheltuielile și a eficientiza activitatea. El a declarat că UDMR va fi partener în procesul de eficientizare a administrației publice centrale, indiferent de partidul aflat la guvernare. Totuși, el insistă că la nivel local procesul trebuie să fie mult mai prudent și să includă consultări largi.
Cseke Attila a comparat procesul cu cel din Danemarca, unde reforma a durat 30 de ani, subliniind că România nu poate asuma o astfel de responsabilitate în doar trei zile. El a menționat că au existat și analize profesionale în trecut privind rangul localităților, unde statutul de municipiu nu respecta pragul de 40.000 de locuitori. Aceste măsuri au fost propuse pe baza unor analize, dar decizia politică a fost de a nu merge mai departe.
Reorganizarea administrativ-teritorială este un subiect de dezbatere constantă în România, fiind necesară pentru optimizarea resurselor publice. În prezent, structura administrativă este influențată de legislația care reglementează numărul de locuitori pentru statutul de municipiu sau oraș. Deciziile privind comasarea unităților de bază afectează direct modul în care sunt gestionate serviciile publice și bugetele locale în întregime.