Propunerea liderului PSD, Sorin Grindeanu, de a comasa localitățile cu o populație sub 1.500 de locuitori a generat reacții extrem de critice. Sorin Grindeanu i-a solicitat premierului Luca Niculescu să asume implementarea acestei reforme a administrației locale, însă economistul Cristian Păun a calificat inițiativa drept o „pseudoreformă”. Conform analizei sale, această măsură ar avea un impact bugetar mult prea mic pentru a fi considerată o schimbare structurală necesară în România.
Cristian Păun a prezentat o simulare care arată că, la pragul de 1.500 de locuitori, vor dispărea doar 462 de comune. Această cifră reprezintă aproximativ 16% din totalul de 3.181 de unități administrativ-teritoriale din țară, ceea ce indică o reformă marginală. Impactul ar fi concentrat în zonele montane, precum Hunedoara sau Caraș-Severin, în timp ce în zona de câmpie, de exemplu în Olt, ar fi afectate doar 20 de comune din totalul de 104.
Pentru o schimbare radicală, economistul propune ridicarea pragului la 2.500 de locuitori. În acest scenariu, în județul Olt ar dispărea 70 de comune din cele 104 existente, iar la nivel național ar fi comasate 46% dintre comune. Cristian Păun susține că varianta actuală a PSD este doar o formă de populism care nu aduce economii reale la buget, fiind descrisă drept o „glumă de reformă” care îngroapă ideea de reformă autentică.
Pe lângă problema comunelor, Cristian Păun avertizează că miza reală a reformei trebuie să fie la nivelul județelor. El recomandă reducerea numărului de județe de la actualul nivel la aproximativ 15 unități, pentru a atinge un impact consistent. Această abordare ar viza instituții precum inspectoratele județene de muncă, de sănătate sau Poliția, evitând astfel o reformă care să se limiteze doar la eliminarea unor funcționari locali sau consilieri.
O altă direcție de reformă ignorată în propunerea PSD este gestionarea zonelor metropolitane, în special pentru regiunea București-Ilfov. Economistul subliniază necesitatea integrării localităților din siajul marilor centre urbane într-o viziune metropolitană coerentă. Această strategie ar permite investiții majore în infrastructura de transport, precum metroul sau tramvaiele, facilitând conexiunea locuitorilor din zonele limitrofe cu capitala, indiferent de numărul lor de locuitori.
În sistemul administrativ român, unitățile administrativ-teritoriale (UAT) reprezintă pilonii organizării locale, însă structura lor este adesea subiectul unor dezbateri privind eficiența bugetară. Discuțiile despre comasarea localităților apar periodic în contextul nevoii de optimizare a cheltuielilor publice și a reducerii numărului de funcționari, însă propunerile de reformă administrativ-teritorială rămân printre cele mai sensibile subiecte politice din țară.