Desemnarea lui Siegfried Mureșan drept candidat pentru funcția de premier de către președintele Nicușor Dan a declanșat o serie de reacții politice intense. Cristian evenimentul este analizat de profesorul de științe politice Cristian Preda, care contestă scenariul vehiculat de reprezentanții AUR. Aceștia susțin că nominalizarea ar fi o strategie prin care președintele și liderul PSD, Sorin Grindeanu, ar pregătesc drumul către Palatul Victoria pentru liderul social-democrat, prin eșuarea controlată a lui Mureșan.
Cristian Preda consideră că această explicație este lipsită de logică și nu explică de ce Sorin Grinde evenția ar fi acceptat să fie al doilea numit, și nu primul. Profesorul a criticat dur această abordare, numind-o o „gugumănie” care este preluată de mai multe actually. Conform politologului, dacă ar fi existat o înțelegere între președinte și șeful PSD, nu s-ar fi justificat faptul că PSD acceptă să fie a doua propunere pentru funcția de premier.
În opinia lui Cristian Preda, motivația din spatele acestor afirmații este legată de interesul AUR de a ajunge la guvernare. El susține că formațiunea condusă de George Simion construiește aceste narațiuni pentru a masca faptul că se teme că nu va putea ajunge la putere. Astfel, teoria conform căreia Siegfried Mureșan ar fi doar un pas intermediar pentru un viitor guvern condus de Sorin Grindeanu este văzută ca o strategie de a genera instabilitate politică.
Pe lângă reacția AUR, și PSD a criticat decizia președintelui, Sorin Grindeanu afirmând că nu va vota învestirea unui guvern condus de Siegfried Mureșan. Cristian Preda a subliniat că PSD l-a acuzat pe Mureșan de trădare, menționând că acesta ar fi avut demersuri la Bruxelles împotriva intereselor României. Totuși, politologul a amintit că Mureșan a făcut parte din lista comună PSD-PNL pentru alegerile europene din 2024, formată de Ciolacu și Ciucă.
În acest context, Siegfried Mureșan a început deja discuțiile pentru formarea unui guvern, având sprijinul din partea PNL, USR și UDMR. Totuși, aceste trei formațiuni nu dețin singure o majoritate parlamentară necesară. Această situație de criză de guvernare urmează o perioadă de instabilitate, după ce Cabinetul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură în luna mai a anului 2026. Înainte de Mureșan, au fost propuși Eugen Tomac și Adrian Veștea.
Procesul de formare a unui guvern este marcat de o instabilitate politică ce a început după demiterea Cabinetului Bolojan în mai 2026. Înainte de nominalizarea lui Siegfried Mureșan, au existat alte două încercări de formare a unui guvern, prin propunerile de lideri precum Eugen Tomac și Adrian Veștea. Această succesiune de propuneri reflectă dificultatea de a obține o majoritate stabilă în Parlamentul României în perioada actuală.