Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, a declarat miercuri, la Digi24, că există o suspiciune rezonabilă ca reforma administrativ-teritorială să fie utilizată ca o strategie politică de către Partidul Social Democrat. Conform edilului, PSD ar putea pregăti o reconfigurare a hărții administrative a României cu scopul specific de a câștiga alegerile din anul 2028. Această mișere politică ar urma să fie un calcul de anticipare pentru a asigura un avantaj electoral major.
Constantin Toma a subliniat că, dacă această strategie este implementată de PSD, partidul ar putea obține în 2028 cei mai mulți primari și un număr mai mare de alegători. Edilul susține că PSD gândește mutări strategice în avans, creând o hartă electorală care să favorizeze maxim interesele organizației. El a menționat că procesul de redesenare a țării ar putea fi gândit special pentru a maximiza rezultatele politice ale acestui partid la viitoarele scrutinuri.
În ceea ce privește modul de implementare, primarul Buzăului a propus ca reforma să nu fie decizia unui singur partid, ci un proiect de țară. El a sugerat ca Guvernul României să stabilească un contract cu Academia Română, utilizând expertiza specialiștilor de top din țară pentru a crea un proiect rezonabil. Constantin Toma a insistat că toate partidele ar trebui implicate în acest proces, având în vedere că PSD deține doar aproximativ 22-23% din voturi.
Edilul a argumentat că reforma administrativă este necesară, amintind că ultima modificare majoră a fost efectuată în anul 1968. Totuși, el a criticat ideea de a aborda acest subiect în grabă, de exemplu pentru a rezolva problema până în martie prin decizii în Parlament. Constantin Toma a susținut că proiectul trebuie să servească interesului național, nu să fie un instrument pentru câștigul electoral al unor oameni de partid sau pentru a asigura rapiditatea procesului.
Pentru a asigura un proces legitim, Constantin Toma a propus ca reforma să devină un proiect prezidențial. Acesta ar trebui să implice Academia Română și să fie supus unei comisii formate din reprezentanți ai tuturor partidelor politice. Prin această abordare, se urmărește includerea tuturor reprezentanților românilor în procesul decizional, evitând astfel ca o singură forță politică să determine viitorul administrativ al țării, având în vedere diversitatea reprezentării parlamentare actuale.
Propunerea de reformă administrativă ar putea avea un impact masiv asupra structurii locale, vizând desființarea a aproximativ 1.700 de comune, ceea ce reprezintă 60% din cele 2.862 existente. De asemenea, 119 orașe ar putea fi retrogradate la statutul de comune deoarece nu mai îndeplinesc criteriile necesare. Această reconfigurare ar putea duce la dispariția funcțiilor pentru între 15.000 și 18.000 de aleși locali, inclusiv consilieri și primari.