O dispută aprinsă pe teme de suverenație a statului a izbucnit la Senat, în urma unei declarații adoptate de reprezentanții AUR. Aceștia acuză Guvernul că ar fi cedat dreptul de veto al României în cadrul Politicii Externe și de Securitate Comună (PESC) a Uniunii Europene. Demersul vizează un document semnat la 1 septembrie 2026 de către 11 miniștri de externe, care ar explora extinderea votului cu majoritate calificată în detrimentul deciziilor prin unanimitate.
Declarația a fost votată cu 64 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivă, din partea PNL și USR, și 9 abțineri din partea UDMR. Senatorii din AUR solicită Guvernului să precizeze dacă Oana Țoiu a deținut un mandat expres pentru a semna scrisoarea comună respectivă. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a susținut că trecerea la majoritatea calificată ar diminua capacitatea țării de a-și proteja interesele strategice, argumentând că nu există un mandat popular pentru cedarea acestui drept.
În cadrul dezbaterilor, senatoarea Cristina Dumitrescu a subliniat că dreptul de veto reprezintă o garanție juridică esențială. Această măsură asigură faptul că nicio decizie europeană nu poate fi impusă unui stat membru împotriva voinței sale. Parlamentarii din AUR au inclus în cerințele lor stoparea oricărui demers de limitare a veto-ului și notificarea statelor partenere din „Grupul de prieteni”. De asemenea, au solicitat prezentarea, în termen de 15 zile, a tuturor documentelor și mandatelor care au stat la baza semnăturii României.
Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a respins vehement aceste acuzații, numind demersul o „minciună cap-coadă”. Ea a explicat că dreptul de veto rămâne intact și că documentul vizat nu anulează mecanismele actuale. Conform oficialului, scrisoarea solicită doar ca statele care folosesc veto-ul să își explice motivele bazate pe rațiuni vitale de politică națională. Această procedură are scopul de a facilita consultările și de a găsi soluții acceptabile între membrii UE.
Oana Țoiu a precizat că renunțarea la veto în domeniul militar este imposibilă conform Tratatelor europene. Pentru celelalte domenii, orice modificare ar necesita unanimitate și ratificare în parlamentele naționale, incluzând o perioadă de dezbatere de șase luni. Ministrul a menționat că România a fost afectată anterior de utilizarea veto-ului de către alte state, amintind blocajul de la intrarea în spațiul Schengen. Ea a susținut că puterea României în UE depinde de curajul politicienilor de a utiliza instrumentele disponibile.
Deciziile privind politica externă a României în cadrul Uniunii Europene sunt reglementate de tratatele de aderare, care stabilesc procedurile de vot pentru decizii de securitate și politică comună. Aceste procese implică adesea consensul tuturor statelor membre pentru a asigura stabilitatea politică. În contextul actual, orice modificare a modului de vot în cadrul PESC necesită o reformă structurală a procesului decizional european, fiind supusă supravegherii parlamentare la nivel național.