O dispută politică aprinsă între PSD și USR a izbucnit în urma deciziei de a modifica regulile de administrare a infrastructurii de transport din România. Conflictul vizează un ordin care obliga administratorii de drumuri, căi ferate sau piste de aeroport să obțină acordul prealabil al Ministerului Transporturilor înainte de a închide anumite sectoare. Noua direcție impusă de ministrul Ștefan Ovidiu Popa de a renunța la această procedură a declanșat o serie de acuzații între actori politici.
Fostul secretar de stat Horațiu Cosma l-a criticat dur pe ministrul Ștefan Ovidiu Popa, susținând că eliminarea acestei reguli permite închideri discreționare ale infrastructurii. Cosma a menționat că procedura introdusă anterior de Radu Miruță impunea transmiterea unei documentații tehnice, a motivelor închiderii și a variantelor alternative analizate. Fostul secretar de stat a argumentat că astfel se protejează interesul public și se evită deciziile luate fără justificări suficiente de către administratorii de drumuri.
Pe de altă parte, ministrul Ștefan Ovidiu Popa consideră că această măsură reprezintă o formă de birocrație suplimentară din considerente politice. Popa susține că procedura ar putea întârzia intervențiile de urgență necesare în situații precum inundațiile, viscolul sau alunecările de teren. Ministrul a declarat că profesioniștii din companiile care administrează infrastructura trebuie să poată acționa rapid, fără a fi constrânși de completarea unor documente de la sine pentru situații critice.
Disputa a avut ca punct de plecare închiderea unui sector al autostrăzii Sibiu-Boița, necesară pentru lucrările la nodul Boița din cadrul șantierului Autostrăzii Sibiu-Pitești. CNAIR a susținut atunci că decizia de închidere a fost necesară pentru siguranța lucrărilor, implicând montarea unui cofraj glisant și turnarea betonului. Directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, a precizat că această decizie fusese deja agreată de specialiștii companiei, de Poliția Rutieră și de constructorul Mapa-Cengiz.
Problema centrală rămâne echilibrul între rapiditatea intervențiilor și necesitatea unui control administrativ transparent asupra deciziilor care afectează mii de șoferi. În timp ce un control ministerial strict poate bloca intervențiile de urgență, eliminarea completă a mecanismelor de verificare ar putea reduce transparența în gestionarea proiectelor de infrastructură. Șoferii și pasagerii sunt cei care resimt consecințele în cazul în care restricțiile de trafic nu sunt bine comunicate sau dacă rutele alternative nu sunt evaluate corect.
Administrarea infrastructurii de transport în România implică o coordonare complexă între companiile de stat, precum CNAIR sau Compania Națională Aeroporturi București, și autoritățile guvernamentale. Deciziile privind închiderea drumurilor naționale sau a autostrazilor sunt reglementate prin norme tehnice stricte pentru a asigura atât siguranța lucrătorilor, cât și fluiditatea traficului. Această structură administrativă urmărește să prevină blocajele majore pe coridoarele de transport vitale pentru economia țării.