Alina Gorghiu a reacționat luni după ce conducerea PNL a decis sancționarea celor care au inițiat procese împotriva formațiunii. Această decizie vizează membrii care au contestat în instanță Congresul partidului, acuzarea fiind că aceștia sunt pro-PSD. Alina Gorghiu, fostă președintă a PNL, a luat atitudine prin intermediul unui videoclip postat pe Facebook, unde a criticat dur direcția luată de actuala conducere a organizației.
Liderul PNL, Ilie Bolojan, a stabilit un termen de 10 zile pentru ca acești membri să renunțe la toate litigii deschise împotriva partidului. În cazul în care termenul nu este respectat, persoanele vizate vor fi excluse din grupurile parlamentare, deși vor rămâne membri ai partidului. Această măsură vine ca răspuns la acțiunile în instanță prin care s-a cerut anularea deciziilor PNL privind necolaborarea cu PSD.
Alina Gorghiu a declarat că se simte victima unui șantaj și că nu va ceda presiunii exercitate de conducere. Ea a subliniat dificultatea de a alege între apărarea drepturilor proprii prin justiție și menținerea apartenenței la grupul parlamentar al partidului în care a activat timp de 27 de ani. Alina Gorghiu a afirmat că nu se teme de Ilie Bolojan și că nu intenționează să își retragă acțiunile juridice.
Istoricul deciziilor dure din cadrul PNL include și perioada în care Alina Gorghiu a ocupat funcția de președinte. Atunci, sub conducerea sa, partidul a decis excluderea directă a unor voci critice, precum Theodor Paleologu și Cristian Bodea. Aceștia au fost scoși din partid după ce au cerut demisia conducerii din cauza rezultatelor slabe de la alegerile locale, fiind supuși unui vot de excludere de către colegi.
În trecut, Theodor Paleologu și Cristian Bodea au criticat direcția partidului, reclamând o obediență excesivă față de Klaus Iohannis. Aceștia au semnalat, de asemenea, probleme legate de alegerea candidatului la primăria București, Cătălin Predoiu, care a ocupat doar locul 4 la vot. Cristian Bodea a comparat atunci procesul de excludere cu metodele utilizate de regimul comunist, criticând statutul partidului și lipsa de bun simț în procesul de decizie.
Conflictul intern din PNL reflectă o perioadă de instabilitate politică în cadrul principalelor forțe de guvernare. Tensiunile dintre membrii care contestă deciziile de la nivel central și conducerea partidului pot influența structura parlamentară a organizației. Această fractură vine într-un moment în care stabilitatea interna a partidelor este monitorizată atent de către electorat, având în vedere impactul deciziilor interne asupra coeziunii politice.