Purtătorul de cuvânt al AUR, Ștefăniță Avrămescu, a anunțat luni că formațiunea politică nu va vota un guvern din care nu face parte. Deputatul a subliniat că o condiție esențială pentru susținere este implicarea directă a partidului în elaborarea programului de guvernare. Această poziție vine într-un moment de intensă tensiune politică, în care se caută soluții pentru formarea unui nou cabinet ministerial la nivelul țării.
Ștefăniță Avrămescu a comparat situația actuală cu cea a guvernului Veștea, menționând că aceștia au încercat să negocieze cu AUR doar pentru a obține voturile necesare. Deputatul a reiterat faptul că decizia partidului este clară: nu vor susține nicio structură de guvernare în care nu au un rol activ. Această abordare vizează evitarea unei poziții de simplu observator în cadrul unui executiv care nu reflectă prioritățile AUR.
În ceea ce privește dialogul cu premierul desemnat, Ștefăniță Avrămescu a declarat că nu vede motive pentru a participa la discuții cu Siegfried Mureșan. Deputatul a amintit atacurile aduse de acesta la adresa AUR în ultimii ani, inclusiv etichetele de partid extremist sau partid pro-rus. Mai mult, acesta a criticat faptul că Siegfried Mureșan a susținut o scrisoare către Comisia Europeană menită să ducă la tăierea fondurilor pentru România.
În contextul posibilității unei colaborări cu PSD, Ștefăniță Avrămescu a precizat că cerințele impuse de AUR rămân neschimbate. Pentru formațiunea condusă de Călin Georgescu, singura modalitate de a ieși din impasul actual este organizarea unor alegeri anticipate. Deputatul a susținut că situația de astăzi este doar o prelungire a unei crize politice care ar fi putut fi rezolvată simplu, dacă alegerile ar fi avut loc în luna iunie.
Situația politică este marcată de dezbaterea privind stabilitatea guvernului, în timp ce Siegfried Mureșan a declarat anterior că PSD poate alege fie să susțină acest guvern, fie să continue prelungirea crizei. Tensiunile dintre actorii politici rămân ridicate, în condiții în care discuțiile despre programul de guvernare și modalitatea de formare a unei majorități parlamentare nu au ajuns la un consens.
Această criză politică se înscrie într-un cadru de instabilitate în care deciziile privind fondurile europene și formarea unor coaliții de guvernare sunt sub constantă presiune. Tensiunile dintre partidele din Parlament și relația cu instituțiile europene influențează direct capacitatea de a forma un executiv funcțional, în condițiile în care soluțiile propuse, precum alegerile anticipate, rămân în dispută politică.