Propunerea de reformă administrativă-teritorială avansată de PSD a generat reacții critice din partea opoziției și a experților. Partidele PNL, USR, UDMR și AUR acuză PSD și pe liderul acestuia, Sorin Grindeanu, că intenționează doar să creeze o senzație de reformă, menținând în același timp edilii din partea social democratilor în funcție. Propunerea vizează comasarea voluntară a celor 429 de localități care au până la 1.500 de locuitori.
Sorin Grindeanu a anunțat că va propune premierului Luca Niculescu ca Guvernul să își angajeze răspunderea pentru această reformă în următoarele săptămâni. Obiectivul este ca procesul să fie finalizat înainte de elaborarea bugetului pentru anul 2027. Autoritățile locale care decid unificarea ar putea primi scutiri de taxe și impozite, precum și finanțare prin intermediul unui program național dedicat acestui proces de reorganizare.
Consultantul economic Adrian Negrescu susține că această măsură este insuficientă și reprezintă doar o „frecție la un picior de lemn”. Potrivit analistului, pentru un impact real asupra economiei, pragul de comasare ar trebui să fie de 10.000-15.000 de locuitori. Dacă s-ar aplica acest criteriu, peste 80% dintre primăriile actuale ar trebui reorganizate, ceea ce ar duce la pierderi de influență pentru partidele politice prin reducerea numărului de primari și consilieri.
Kelemen Hunor a subliniat dificultățile geografice ale procesului, menționând că în zone precum Munții Apuseni, distanțele mari fac comasarea complicată. Totuși, Adrian Negrescu explică faptul că sediile primăriilor existente nu vor dispărea, ci vor funcționa ca puncte de servicii administrative sub o umbrelă centralizată. Această structură ar permite gestionarea eficientă a serviciilor de contabilitate sau urbanism de la un centru mai mare, fără a închide sediile locale.
Analistul avertizează că România funcționează după o schemă administrativă din anii 60, care nu mai răspunde realităților sociale. Din cauza migrației populației din mediul rural spre zonele urbane, precum și a îmbătrânirii demografice, localitățile mici devin părăsite. Reforma este considerată fundamentală pentru funcționarea administrativă în 2027 și 2028, având în vedere că peste 80% dintre primării nu au resurse financiare pentru a-și plăti propriile salarii.
Administrația publică din România se confruntă cu o fragmentare territorială care afectează eficiența serviciilor și gestionarea bugetelor locale. În prezent, numeroase unități administrativ-teritoriale mici se bază pe transferuri de la bugetul de stat pentru a acoperi cheltuielile de funcționare. Această structură este adesea criticată pentru lipsa de economii de scară și pentru dificultatea de a atrage investiții în zonele cu populație scăzută și infrastructură deficitară.