Analizele politice recente sugerează că Sorin Grindeanu evită ocuparea funcției de prim-ministru, deși PSD urmărește menținerea la guvernare. Deși partidul este cel mai mare din Parlament și a propus numele acestuia președintelui, nominalizarea nu a fost finalizată. Această situație reflectă o tensiune între necesitatea partidului de a păstra controlul asupra executivului și reticența personală a lui Sorin Grindeanu de a asuma responsabilitatea conducerii guvernului.
Florin Negruțiu susține că Sorin Grindeanu dorește guvernarea, dar nu și funcția de premier, fiind prins într-un conflict de interese. Conform acestuia, funcția de prim-ministru este în prezent una în care se încasează mai mult decât se livrează către societate. Florin Negruțiu a menționat că, în încercările sale anterioare, Sorin Grindeanu ar fi încercat chiar să-și saboteze propria nominalizare, deși a afișat inițial o atitudine relaxată în fața publicului.
Pe de altă parte, Claudiu Pândaru a subliniat că Sorin Grindeanu nu dorește să fie premierul care va trebui să implementeze măsuri de reducere a cheltuielilor publice. România are nevoie de controlul bugetului pentru a progresa, însă Sorin Grindeanu pare să evite rolul de a tăia resurse. Există temeri că un astfel de mandat ar putea facilita creșterea partidelor de opoziție, precum PNL sau USR, într-un context de criză.
În interiorul PSD, există însă o presiune crescută asupra lui Sorin Grindeanu pentru a accepta această funcție. Claudiu Pândaru explică faptul că tot mai mulți membri ai partidului îl împing spre Palatul Victoria. Motivul principal ar fi asigurarea continuității accesului la resursele de la bugetul de stat. Membrii partidului vor să se asigure că toate „conductele” de finanțare rămân deschise pentru persoanele implicate în structura PSD.
Situația actuală a fost marcată de o instabilitate în alegerea noului premier, după ce propunerea lui Sorin Grindeanu nu a fost acceptată. În loc de un lider de partid, soluția a fost un tehnocrat, un profil care va întâmpina dificultăți în obținerea celor 233 de voturi necesare în Parlament. Această evoluție confirmă faptul că propunerea PSD nu a fost soluția finală pentru formarea unui nou guvern.
Contextul politic este marcat de declarații dure și propuneri de guverne minoritare. În timp ce liderul PSD, Cătălin Drulă, a atacat dur poziția lui Sorin Grindeanu, acesta din urmă a făcut o ofertă de vot către PNL și UDMR pentru un guvern minoritar. În paralel, Kelemen Hunor a estimat șanse de 80% pentru Luca Niculescu în Parlament, în timp ce UDMR manifestă prudență față de intrarea la guvernare.