Nominalizarea lui Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru este considerată o decizie bună în contextul actual al politicii românești, conform rectorului Universității București, Marian Preda. Acesta a subliniat că, într-un moment în care niciunul dintre partidele parlamentare semnificative nu poate forma o majoritate, nevoia de dialog și comunicare este extrem de mare. Marian Preda a menționat că, deși nominalizarea pare tardivă, acest personaj are șanse de succes puțin mai mari decât ceilalți nominalizați anterior.
Un aspect esențial pentru succesul acestui mandat este faptul că Luca Niculescu nu este asociat clar cu un anumit partid politic. Marian Preda explică faptul că, în România, multe voturi sunt de tip „anti”, iar un candidat care nu inspiră repulsie sau vot negativ din partea celorlalți are un avantaj strategic. Deoarece marile clivaje politice rămân între PSD și blocul format din PNL, USR și UDMR, statutul de independent îi deschide uși de negociere.
Experiența de fost ambasador în Franța și de secretar de stat îi oferă lui Luca Niculescu un credit de personalitate considerabil. Marian Preda a observat că persoanele care vin din zona politicii externe au adesea avantaje, deoarece obiectivele externe sunt de regulă comune și implică competențe specifice. Având în vedere importanța relațiilor cu Europa și Statele Unite, profilul său acoperă o zonă de competență relevantă pentru actualul context internațional.
Totuși, rectorul Universității București a avertizat că suportul din spatele acestui guvern ar putea fi redus, deoarece nici președintele, nici alte structuri nu dețin o autoritate suficientă în fața marilor actori din negocieri. Deși un guvern condus de un personaj care nu este clar dintr-o tabără poate facilita compromisuri rezonabile, deciziile importante vor fi luate în Parlament. Există totuși riscul ca lipsa unui consens să ducă la o prelungire a crizei politice.
În cazul în care acest guvern nu va trece de votul Parlamentului, Marian Preda consideră că ar trebui declanșate alegeri anticipate. Acesta a menționat că, dacă aceste alegeri ar fi avut loc mai devreme, România ar fi putut avea un guvern capabil să ia decizii înainte de finalul anului. În prezent, situația este critică, iar lipsa unei soluții stabile afectează economia și societatea, care funcționează cu „frânele de mână trase” din cauza instabilității politice.
Criza politică actuală din România este marcată de o fragmentare majoră a puterii, atât la nivelul instituțiilor de la fața scenei, precum Parlamentul sau Guvernul, cât și la nivelul celor care influențează deciziile, precum serviciile secrete sau sistemul de justiție. Această lipsă de unitate de comandă complică procesul de formare a unor majorități stabile și de implementat politici economice necesare pentru gestionarea bugetului și a deficitului.