Cristian Socol a evaluat miercuri performanțele economice ale partidelor politice din România, susținând că PSD a demonstrat capacitatea de a conduce țara spre creștere economică. Profesorul universitar a criticat în mod direct decizia luată de Nicușor Dan, afirmând că acesta a greșit prin nominalizarea unei persoane în afara propunerii făcute de PSD, Sorin Grindeanu. Analiza sa pune accent pe istoricul guvernelor conduse de PSD în raport cu ciclurile economice de relansare.
Conform declarațiilor făcute de Cristian Socol pe Facebook, există un tipar istoric în care guvernele PSD au coincis cu fazele de revenire și accelerare a economiei. El identifică trei momente cheie în perioada postdecembristă care confirmă această tendință: după prăbușirea economică de la începutul anilor ’90, ieșirea din recesiunea din 1997-1999 și revenirea de după criza economică și măsurile de austeritate din 2009-2011. Socol susține că datele arată o creștere economică constantă în perioadele cu premieri de la PSD.
În contrast, profesorul universitar a criticat managementul macroeconomic al partidelor de dreapta, făcând o singură excepție pentru perioada în care premier a fost Călin Popescu-Tăriceanu. El a argumentat că guvernele de dreapta au fost asociate fie cu perioade de criză, uneori suprapuse peste șocuri externe, fie cu reveniri economice pe care le-a considerat nesustenabile. Socol a menționat în acest sens guvernele conduse de Florin Cîțu și Nicolae Ciucă ca exemple de management problematic.
Cristian Socol a precizat că, pe baza datelor oficiale, PSD a reușit să aducă investiții, locuri de muncă și creșterea puterii de cumpărare pentru cetățeni. Profesorul a menționat că partidul dispune deja de un plan economic detaliat pentru relansare, care a fost început în septembrie 2025. Acest document este construit în jurul conceptului de „Productivism” și include obiective strategice, tactice, programe concrete, estimări privind impactul social și sursele de finanțare necesare.
Planul economic menționat de Socol urmărește menținerea României pe traiectoria de deficit bugetar stabilită prin Planul Național Bugetar Structural și prin Procedura de Deficit Bugetar Excesiv. Profesorul a descris acest model macroeconomic ca fiind construit „ca la carte”. El subliniază că documentul este structurat pentru a asigura o relansare consistentă, având în vedere impactul bugetar și social estimat pentru beneficiarii măsurilor propuse de partid.
Discuțiile privind stabilitatea economică și gestionarea bugetului apar frecvent în contextul deciziilor politice actuale. În perioada recentă, discuțiile despre impactul fiscal au fost alimentate și de avertismente privind creșterea impozitelor pe locuințe, care ar putea fi mult mai mare în anul viitor, conform unor declarații ale unor factori politici.