Președintele Nicușor Dan a participat la celebrarea a 100 de ani de la înființarea Partidului Național Țărănesc, un eveniment marcat de o analiză a moștenirii politice a acestui format. Deși prezența sa a fost importantă, discursul susținut a fost analizat critic pentru lipsa unor elemente esențiale care definesc identitatea istorică a PNȚ. Un punct central de discuție a fost absența unei maxime care a guvernat deciziile liderilor acestui partid în momentele de maximă criză politică.
În cadrul discursului, Nicușor Dan a abordat tema responsabilității ca fiind opusul populismului, oferind o perspectivă diferită de definițiile clasice din științele politice. Președintele a argumentat că responsabilitatea implică respectul față de instituții, pluralismul și refuzul dihotomiei dintre „popor” și „elite”. Această viziune a fost pusă în contrast cu abordarea populistă, care tinde să divizeze societatea în tabere antagonice și să ignore rolul mediației exercitat de instituțiile democratice precum parlamentele sau justiția.
Un alt aspect abordat de Nicușor Dan a fost legătura dintre valorile creștine și democrația, menționând nevoia de a răspunde urii prin principiul iubirii. Totuși, această parte a discursului a fost considerată incompletă prin lipsa menționării contextului specific al liderilor PNȚ. Aceștia, Iuliu Maniu și Corneliu Coposu, aparțineau Bisericii Greco-Catolice, un detaliu care ar fi putut clarifica rădăcinile creștin-democrației și contribuția acestui grup la lupta anticomunistă din România.
Analiza evidențiază și o problemă legată de încrederea cetățenilor în stat, un fenomen pe care președintele l-a descris ca fiind generalizat. Nicușor Dan a subliniat un nivel de pesimism ridicat, însă observatorii notează că această neîncredere este rezultatul modului în care autoritățile au tratat populația în decenii de rând. Schimbarea atitudinii statului este văzută ca fiind responsabilitatea autorităților, singurele care pot reduce această prăpastie de neîncredere dintre instituții și cetățeni.
Cea mai importantă omisiune identificată în discursul președintelui este absența maximei transmise de Iuliu Maniu către Corneliu Coposu: „Negociem orice, dar nu principii”. Această frază reprezintă nucleul moral al PNȚ, fiind exemplificată prin rezistența lui Coposu în fața regimului comunist, unde a preferat 17 ani și jumătate de detenție în locul colaborării. Lipsa acestei mențiuni subliniază o ruptură între retorica actuală și valorile de integritate care au marcat istoria partidului.
Partidul Național Țărănesc a fost format prin fuziunea dintre Partidul Național Român și Partidul Țărănesc, fiind un actor determinant în istoria secolelor XIX și XX. Acesta a implementat principii economice precum doctrina „porților deschise” și a promovat reforme administrative și de stabilizare monetară. Istoria partidului este strâns legată de rezistența împotriva dictaturilor, de la Carol al II-lea și Antonescu, până la perioada comunistă, menținând un profil de partid bazat pe principii morale.