Fostul președinte Traian Băsescu a declarat recent că rezultatele defavorabile ale României la evaluarea internațională PISA explică succesul politic al liderului AUR, George Simion. Băsescu a susținut că nivelul scăzut de educație facilitează ascensiunea unor figuri politice, deși a fost criticat pentru că ignoră impactul deciziilor luate în timpul mandatului său asupra sistemului de învățământ.
Cercetătoarea în sociologie Elena Trifan a taxat aceste afirmații, considerând că discursul fostului președinte exprimă dispreț și clasism. Ea subliniază că Traian Băsescu poartă o responsabilitate semnificativă pentru situația actuală a educației, din cauza măsurilor de austeritate promovate. Conform analizei sale, aceste decizii au afectat profund capacitatea statului de a oferi instrumente necesare comunităților vulnerabile pentru a ieși din sărăcie.
În perioada mandatului lui Traian Băsescu, sistemul școlar a trecut prin transformări dure, inclusiv închiderea definitivă a aproximativ 1.800 de școli și structuri școlare. În același timp, peste 1.500 de unități au fost comasate, iar în anul școlar 2010-2011, circa 15.000 de profesori au părăsit sistemul din cauza reducerilor salariale. Elena Trifan indică faptul că aceste măsuri, luate sub guvernele Boc și cu acceptul fostului președinte, au perpetuat inegalitățile sociale.
Elena Trifan explică faptul că absența școlilor în anumite zone reduce șansele de școlarizare și alimentează frustrarea față de instituții. Această neîncredere în stat creează un teren fertil pentru ideile de extremă dreaptă, oferite de actori precum George Simion sau Călin Georgescu. Lipsa accesului la educație funcționează ca un simptom al abandonului statului, nu ca singura cauză a ascensiunii populismului.
Cercetătoarea avertizează că succesul mișcărilor de extremă dreaptă nu este un proces automat declanșat de lipsa educației, ci este organizat de forțe politice care profită de vulnerabilitatea oamenilor. În România, partidele mainstream nu mai reușesc să propună proiecte sau viziuni coerente, lăsând loc promisiunilor populiste. Așadar, educația trebuie privită ca un indicator al sănătății statului, nu ca o scuză pentru a considera alegătorii lipsiți de educație ca fiind incapabili de decizii politice.
Rezultatele PISA 2025 indică faptul că România a depășit pragul de 50% la analfabetismul funcțional în rândul elevilor de 15 ani la disciplina matematică. Această situație critică se regăsește și în zona de citire și științe, reflectând o problemă sistemică de performanță academică în cadrul țării.