Criza politică prelungită din România este văzută ca un avantaj strategic pentru AUR, în condițiile în care principalele forțe politice, PSD și PNL, încearcă activ să evite organizarea unor alegeri anticipate. Sondajele de opinie indică o creștere semnificativă pentru partidul condus de George Simion, care ar putea ajunge la un scor de 35-40%, aproape dublând rezultatele obținute la ultimele alegeri parlamentare. Această evoluție reflectă o fragmentare a spațiului partidnic și o nemulțumire crescută a electoratului față de politica mainstream.
Președintele Nicușor Dan a exprimat temeri privind posibilitatea dizolvării Parlamentului, considerând că acest scenariu ar aduce luni de zile de incertitudine suplimentară pentru cetățeni. Conform Constituției României, pentru a ajunge la anticipate, Parlamentul ar trebui să respingă consecutiv două propuneri de premier într-un interval de maximum 60 de zile. În prezent, dacă Guvernul Siegfried Mureșan este respins, iar următoarea încercare de învestitură eșuează, președintele Nicușor Dan ar putea declanșa dizolvarea Legislativului după consultarea liderilor parlamentari.
Politologul Costin Ciobanu explică faptul că AUR a reușit să se normalizeze în spațiul politic, trecând de la statutul de partid izolat la cel de jucător relevant. Partidele principale, PSD și PNL, ar putea fi implicate indirect în această proces de normalizare prin tactici precum moțiunea de cenzură semnată de PSD și AUR. Această situație de antagonizare a electoratului, alimentată de criza economică și de înrăștirarea condițiilor de trai, favorizează votul de protest către opțiunile suveraniste.
În cazul unor alegeri anticipate, PSD ar putea fi cel mai mare pierzător, având dificultăți majore de repoziționare după eliminarea unor opțiuni de alianță. Dacă ar fi forțat să colaboreze cu AUR, PSD ar risca să devină partenerul junior într-o astfel de relație, o poziție neobișnuită pentru acest partid de centru-stânga. PNL ar putea înregistra un profit electoral moderat, însă USR ar putea pierde voturi în favoarea PNL-ului, în contextul în care electoratul propriu este puternic legat de figura lui Ilie Bolojan.
Analistul Costin Ciobanu subliniază că fragmentarea spațiului politic este accentuată de tensiunile din interiorul partidelor și de eșecurile repetate ale încercărilor de a nominaliza un guvern. Această incapacitate de a instala un premier pune sub semnul întrebării capacitatea partidelor mainstream de a guverna, oferind „apă la moară” suveraniștilor. În prezent, România traversează o perioadă în care stabilitatea, considerată esențială, pare să fie compromisă de aceste frământări politice și de dificultățile de adaptare ale marilor partide.
Contextul actual este marcat de o tranziție de la stabilitatea discutată în perioada 2023-2024 către o perioadă de incertitudine profundă. Evoluția politică este influențată de trei blocuri majore: blocul suveranist, blocul PSD (centru-stânga) și blocul de dreapta. Această nouă configurație a spațiului partidnic apare ca un efect direct al rezultatelor voturilor din alegerile prezidențiale și parlamentare din 2024, care au reconfigurat raportul de forțe în țară.