Sari la conținut
Cronica Presei Cronica Presei

Partide

Analistul Cristian Pîrvulescu explică de ce alegătorii susțin partidele în ciuda nemulțumirii față de direcția țării

Deși 79% dintre români consideră că țara merge într-o direcție greșită, intențiile de vot rămân stabile conform unui sondaj CURS.

· 3 min citire · Redacția Cronica Presei

Analistul Cristian Pîrvulescu explică de ce alegătorii susțin partidele în ciuda nemulțumirii față de direcția țării
Foto: Adevărul

Un nou sondaj realizat de CURS în perioada 16-22 septembrie 2026 relevă o discrepanță majoră între percepția asupra stării țării și preferințele electorale. Aproape 80% dintre respondenți, mai exact 79%, susțin că România se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce doar 15% consideră că evoluția este una bună. În ciuda acestui grad ridicat de nemulțumire, intențiile de vot pentru alegerile parlamentare nu au înregistrat schimbări radicale față de luna august.

Conform datelor furnizate de CURS, AUR conduce intențiile de vot cu 34%, fiind urmat de PSD cu 25%. PNL deține 18% din preferințele alegătorilor, în timp ce USR se situează la 8%. Analizând evoluția față de luna august, se observă că AUR își menține poziția de 34%, în timp ce PSD a crescut cu un punct procentual. În schimb, PNL și USR au înregistrat scăderi de câte două puncte procentuale fiecare, pe un eșantion de 1.100 de adulți.

Analistul politic Cristian Pîrvulescu explică faptul că alegătorii pot continua să susțină un partid chiar și atunci când sunt nemulțumiți de liderii săi, dacă nu percep o alternativă credibilă. Acesta menționează că regulile actuale, de la finanțarea partidelor la accesul în competiția electorală, avantajează persoanele deja instalate în funcții. Teama de adversar joacă, de asemenea, un rol crucial, alimentând logica „răului mai mic” și asigurând voturi partidelor mari fără ca acestea să fie nevoite să facă reforme.

În ceea ce privește scandalurile, Cristian Pîrvulescu susține că reacția publicului depinde de starea instituțiilor. Într-un context în care justiția este lentă și resursele publice circulă prin rețele politice, un scandal nu mai are un preț real pentru un politician. Analistul compară situația cu cea a lui Călin Georgescu, afirmând că un lider care își construiește legitimitatea împotriva instituțiilor transformă orice anchetă într-o confirmare a propriului discurs, utilizând instituțiile ca argument împotriva lor.

Un alt factor determinant este imaginea publică construită de lideri. Cristian Pîrvulescu oferă exemple pentru a ilustra cum scandalurile afectează diferit persoanele: Donald Trump a trecut prin procese fără pierderi majore deoarece nu și-a construit imaginea pe corectitudine, în timp ce Klaus Iohannis a pierdut sprijin prin scandalul cheltuielilor de deplasare, deoarece își construise imaginea pe sobrietate. Susținerea se retrage definitiv doar atunci când liderul devine o povară pentru organizație, așa cum s-a întâmplat cu Richard Nixon sau Liviu Dragnea.

Sondajele de opinie precum cele realizate de CURS reprezintă instrumente esențiale pentru monitorizarea tendințelor electorale și a gradului de încredere în instituțiile statului. Aceste cercetări, efectuate pe eșantioane reprezentative, oferă indicatori despre starea de spirit a populației și despre modul în care deciziile politice și scandalurile de corupție influențează comportamentul de vot în cadrul proceselor democratice din România.

Surse

Sursa: Adevărul

Tot în Partide