Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a lansat un atac direct la adresa președintelui PNL, Ilie Bolojan, solicitând o decizie clară privind viitoarea guvernare. Tișe, care face parte din grupul de contestatari ai actualului lider al partidului, susține că eforturile de formare a unui Guvern cu puteri depline sunt sabotate în interiorul organizației. Tensiunile au culminat cu o cerere de demisie, condiționată de modul în care PNL va reacționa la propunerea Niculescu.
Alin Tișe a acuzat președintele partidului că a evitat responsabilitatea în procesul de negociere și de formare a unei execuții. Conform mesajului publicat de acesta, Ilie Bolojan ar fi lăsat Siegfried Mureșan să își deterioreze relația cu PSD, deși era cunoscut faptul că un astfel de guvern nu poate fi învestit fără voturile acestui partid. Tișe susține că această situație a dus la căderea unei nominalizări anterioare, din cauza intereselor politice și a calculelor de partid.
În cadrul acuzațiilor, președintele CJ Cluj a menționat că a susținut constant propunerile de nominalizare, de la Eugen Tomac până la Siegfried Mureșan. Acesta din urmă ar fi fost nominalizat de președintele țării, Nicușor Dan, exact conform dorințelor PNL. Totuși, Tișe afirmă că liderul partidului s-a ascuns în loc să asigure sprijinul necesar, punând orgoliile personale înaintea interesului național și blocând astfel procesul de formare a unui guvern stabil.
În contextul noii desemnări a lui Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru, Alin Tișe a impus un ultimatum președintelui PNL. Acesta îi cere lui Ilie Bolojan să voteze învestirea guvernului propus de Niculescu, indiferent dacă PNL va face parte din componența acestuia sau nu. Dacă partidul nu va susține această învestire, Tișe solicită demisia imediată a lui Bolojan atât din funcția de președinte al PNL, cât și din cea de prim-ministru interimar.
Conflictul dintre Alin Tișe și Ilie Bolojan reflectă o perioadă de instabilitate internă în cadrul PNL, marcată de divergențe privind strategia de cooperare cu alte forțe politice. Această criză de leadership apare într-un moment în care partidul trebuie să decidă poziția față de noile propuneri de guvernare. Tensiunile interna sunt accentuate de necesitatea de a asigura o majoritate parlamentară pentru a putea funcționa executiv.
Situația politică din România este marcată de o fragmentare a forțelor de guvernare, ceea ce pune presiune pe liderii partidelor de guvernare. Deciziile privind învestirea unor guverne depind de capacitatea de negociere între partidele din coaliție și de gestionarea raporturilor cu opoziția. În acest cadru, stabilitatea instituțiilor depinde de capacitatea actorilor politici de a ajunge la compromisuri necesare pentru funcționarea statului.