Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a respins miercuri, în cadrul unei dezbateri la Senat, moțiunea simplă depusă de AUR împotriva sa, care acuză guvernul de utilizarea a două contabilități diferite pentru români și pentru Bruxelles. Alexandru Nazare a susținut că cele două metodologii utilizate sunt prevăzute de lege și sunt aplicate de toate statele membre ale Uniunii Europene. El a clarificat faptul că nu există două cifre diferite, ci doar două moduri de a citi aceeași execuție bugetară națională.
În cadrul explicațiilor, Alexandru Nazare a detaliat funcționarea celor două sisteme de raportare. Prima metodologie este cea națională, numită cash, care înregistrează fluxurile de bani în momentul în care aceștia intră sau ies efectiv din trezorerie, fiind utilizată pentru plata salariilor și pensiilor. A doua metodologie este cea ESA 2010, stabilită prin Regulamentul UE 549/2013, care înregistrează veniturile și cheltuielile în momentul în care apare obligația de plată. Această dinamică este cea pe care se judecă procedura de deficit excesiv la nivel european.
Referitor la cifrele deficitului, ministrul a subliniat că ambele indicatori arată o scădere constantă. Pentru anul 2025, deficitul cash a fost de 7,65% din PIB, în timp ce deficitul ESA, confirmat de Eurostat, a fost de 7,8%, reprezentând o diferență de doar două zecimi de punct procentual. Alexandru Nazare a precizat că, după primele nouă luni ale anului, deficitul cash a fost de 3,81% din PIB, față de 5,31% în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce înseamnă o reducere de aproximativ 24 de miliarde de lei.
Demnitarul a abordat și acuzația privind facturile neplătite, menționând că din suma de 28 de miliarde de lei citată de moțiune, mai mult de jumătate provine din venituri, nu din cheltuieli. El a explicat că doar un singur miliard din partea cheltuielilor poate fi atribuit stocului de facturi neplătite. Alexandru Nazare a avertizat că România se află la jumătatea drumului de consolidare fiscală, având de parcurs trecerea de la un deficit de 9% la unul de 3% din PIB.
În ceea ce privește perspectiva externă, Alexandru Nazare a menționat că agențiile de rating au menținut România în categoria recomandată investițiilor, cu estimări pentru deficitul din 2026 între 5,8% și 6,2% din PIB. Totuși, acestea au păstrat o perspectivă negativă, ceea ce indică faptul că încrederea depinde de măsurile de ajustare ce vor urma. Ministrul a subliniat că partea de consolidare fiscală care urmează va fi mult mai dificilă din cauza scăderii toleranței populației față de noi măsuri.
Procesul de raportare a datelor de deficit implică o colaborare între mai multe instituții, nu doar Ministerul Finanțelor. Cifra ESA este calculată de Institutul Național de Statistică împreună cu Ministerul Finanțelor, Banca Națională și Comisia Națională de Strategie și Prognoză. România aplică această metodologie de la intrarea în Uniunea Europeană, în 2007, iar Eurostat efectuează vizite periodice pentru analiza datelor, fără a avea constatări negative la ultima vizită din iunie 2026.
Senatul a respins moțiunea simplă depusă de AUR împotriva ministrului Alexandru Nazare, cu 46 de voturi împotrivă, 21 de voturi pentru și 13 abțineri.