Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a respins vineri acuzațiile conform cărora proiectul de modificare a legislației partidelor politice ar avea scopul de a bloca o eventuală alianță electorală între PNL și USR în anul 2028. Șeful instituției a susținut că propunerile de reformă au fost discutate cu diverse formațiuni politice încă din luna august, argumentând că obiectivul principal al AEP este simplificarea procedurilor actuale.
Adrian Țuțuianu a criticat dur reacția reprezentanților PNL, numind în spațiul public „o prostie” vehiculată de oameni politici care refuză să vadă realitatea. El a subliniat că, în ceea ce privește înregistrarea partidelor, Ministerul Justiției și CSM s-au pronunțat deja în anul 2024 fără a denunța chestiunea. Președintele a menționat că Mihai Voicu a participat la o întâlnire organizată în august, deși consultările nu s-au desfășurat la nivelul tuturor conducerilor formațiilor.
În ceea ce privește numărul de membri necesari pentru înființarea unui partid, Adrian Țuțuianu a explicat că propunerea de creștere de la trei la o sută de fondatori este bazată pe modele europene. El a citat exemplul Ciprului, unde se cer 100 de membri, sau Croația, unde este nevoie de 300, în contrast cu Germania, unde sunt necesari 10.000 de susținători. Autoritatea insistă că aceste schimbări urmăresc eliminarea disfuncționalităților și creșterea transparenței în procesul electoral.
Instituția a reacționat și printr-un comunicat oficial, în care afirmă că activitatea AEP trebuie să rămână în afara disputelor dintre partide, fiind o entitate autonomă și apolitică. Adrian Țuțuianu a criticat faptul că PNL solicită restructurarea instituției, dar în același timp blochează procedural reforma necesară. AEP a solicitat reprezentanților PNL din comisiile juridice ale Parlamentului să își asume responsabilitatea și să contribuie la adoptarea proiectului.
Proiectul de modificare a legislației partidelor se înscrie într-un set de cinci inițiative legislative elaborate în ultimele nouă luni pentru modernizarea cadrului electoral. Acestea vizează transpunerea directivelor europene, reglementarea alegerilor anticipate și reorganizarea AEP. În paralel, autoritatea lucrează la un proiect privind finanțarea campaniilor electorale și pregătește documentația necesară pentru un viitor Cod electoral, încercând să asigure funcționarea corectă a democrației.
Autoritatea Electorală Permanentă funcționează sub autoritatea Parlamentului, având rolul de a garanta imparțialitatea procesului electoral. În perioada recentă, instituția a fost implicată în discuții privind reformarea legislației electorale și a structurii sale interne, proces care include și analiza raporturilor de activitate pentru anii 2024 și 2025, pentru a documenta problemele reale ale sistemului de vot din România.