Autoritatea Electorală Permanentă a emis vineri un comunicat prin care răspunde poziției Partidului Național Liberal privind modificarea Legii partidelor politice. Instituția a declarat că nu susține transformarea sa într-o țintă a disputelor dintre partide și a reiterat faptul că activitatea sa trebuie să rămână în afara conflictelor politice. AEP subliniază că este o entitate autonomă, independentă și apolitică, care își exercită atribuțiile cu imparțialitate pentru protejarea democrației și a corectitudinii procesului electoral.
Conform comunicatului, necesitatea restructurării instituției a fost deja analizată și fundamentată printr-un raport transmis către Parlament. AEP critică faptul că reforma nu poate fi susținută doar la nivel declarativ dacă este blocată în mod procedural. Autoritatea a adresat un apel direct reprezentanților PNL din comisiile juridice ale Parlamentului, solicitându-le să își asume responsabilitatea de a contribui activ la dezbaterea și adoptarea proiectului de reformă.
În ultimele nouă luni, au fost elaborate cinci inițiative legislative menite să modernizeze cadrul electoral din România. Acestea vizează aplicarea regulamentului european privind transparența publicității politice, transpunerea directivelor pentru participarea cetățenilor UE la alegerile europarlamentare și locale, precum și reglementarea alegerilor anticipate. De asemenea, proiectele includ reorganizarea AEP și modificarea legislației privind partidele politice, după ce propunerile au fost discutate cu partidele parlamentare, neparlamentare, societatea civilă și mediul universitar.
Instituția consideră nefondate acuzațiile care susțin că aceste inițiative legislative ar urmări favorizarea unei anumite formațiuni politice. AEP afirmă că acuzația de servire a intereselor unui partid reprezintă o încercare de politizare a unei reforme necesare. Rapoartele de activitate ale instituției pentru anii 2024 și 2025 documentează problemele reale ale sistemului electoral, subliniind că reforma vizează funcționarea corectă a democrației, nu interesele partidelor.
În prezent, proiectul privind finanțarea partidelor și campaniilor electorale se află într-un stadiu avansat de elaborare, în timp ce AEP pregătește documentația pentru un viitor Cod electoral. Totodată, instituția a semnalat că Regulamentul de organizare și funcționare, depus la Parlament în martie 2026, nu a fost aprobat până în acest moment. Schimbările propuse urmăresc eliminarea disfuncționalităților legislative și consolidarea mecanismelor de control în procesul electoral.
Autoritatea Electorală Permanentă funcționează sub autoritatea Parlamentului, însă își menține autonomia în exercitarea atribuțiilor. Această structură juridică impune respectarea independenței instituției sub toate aspectele, inclusiv în cadrul declarațiilor publice făcute de actorii politici. Reforma propusă de AEP este prezentată ca un demers esențial pentru creșterea transparenței și a responsabilității în cadrul întregului sistem electoral românesc.