Adrian Țuțuianu, șeful Autorității Electorale Permanente, a respins acuzațiile conform cărora vrea să modifice legislația electorală pentru a împiedica formarea unei alianțe între PNL și USR. În urma solicitării deputaților Alexandru Dimitriu și Alexandru Muraru de a retrage proiectul de lege, Țuțuianu a explicat că deciziile privind înregistrarea partidelor vor fi analizate de specialiști și pot fi contestate în instanță. Proiectul propune transferul înregistrării organizațiilor politice de la Tribunalul București către AEP.
Conform propunerii de reformă, cererea de înregistrare a unei alianțe politice va fi soluționată de un complet format din cinci specialiști desemnați aleatoriu. Adrian Țuțuianu a subliniat că acești experți au statut de independenți de 20 de ani și nu pot face parte din partide politice, conform Legii 208/2015. Procedura ar trebui să fie finalizată în maxim 30 de zile, oferind astfel celeritate procesului de înființare a noilor formațiuni.
Sistemul de control propus include posibilitatea de a depune contestații în termen de cinci zile de la decizia administrativă. Adrian Țuțuianu a precizat că dosarul va fi transmis Curții de Apel București, care va avea la dispoziție 15 zile pentru a soluționa litigiul. El a argumentat că activitatea instituției sale va fi astfel supusă controlului judiciar al unei instanțe de primă mărime, garantând transparența întregului proces de înregistrare.
O altă schimbare majoră vizează numărul de fondatori necesari pentru constituirea unui partid politic. În prezent, trei persoane pot înființa o formațiune, însă Adrian Țuțuianu propune un prag de 100 de membri pentru nivelul național. Totuși, în urma discuțiilor cu un grup de arhitecți din Mureș, a fost acceptată excepția pentru partidele locale, care ar putea fi înființate cu un minim de 20 de membri pentru competițiile de la nivel județean sau local.
Adrian Țuțuianu a justificat necesitatea acestor măsuri prin faptul că, din cele 276 de partide înregistrate în prezent, doar aproximativ 15-20 sunt active. El a criticat existența unor formațiuni create doar pentru a obține spații de la RA-APPS pe Șoseaua Kiseleff, fără a avea surse reale de finanțare. Proiectul vizează degrevarea instanțelor și îmbunătățirea trasabilității activității partidelor, de la înființare până la dizolvare.
Autoritatea Electorală Permanentă are rolul de a propune proiecte de lege privind sistemul electoral, pe care acestea le transmite Guvernului pentru promovare. În ultimii nouă ani, au existat cel puțin 15 inițiative legislative privind partidele politice, pentru care AEP a oferit puncte de vedere. Reformele anunțate de șeful instituției includ și un nou cod electoral, digitalizarea AEP și modificarea legislației privind finanțarea campaniilor electorale.